Clujul, ca municipiu, este pe cale de a pierde o mare parte din teritoriul său, nu datorită vreunie decizii administrative centrale sau locale, ci datorită uneia judecătorești.În concret, municipiul Cluj-Napoca este pe punctul de a da sute de hectare din suprafața sa, teren în valoare de sute de milioane de euro, către comuna clujeană Feleacu, mai exact către un grup de felecani care au fost dezproprietăriti și care pot dovedi, cu acte, proprietatea asupra suprafeței de teren în cauză, scrie bzc.ro.
Astfel, la data de 8 decembrie, anul curent, magistrații Tribunalului Cluj admitrea acțiune formulată de către Prefectură Cluj, în calitate de reclamant, contra primăriilor municipiului Cluj-Napoca și a comunei Feleacu, ambele parate, obligându-le pe acestea din urmă să recunoască starea de fapt și drept existentă la nivelul anului 1973. ” Stabileşte limita de hotar dintre UAT Feleacu şi UAT Cluj-Napoca în oncordanţă cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de experttul Dan Colţan Mihai, cu respectarea liniei de hotar trasate în 1973 şi obligă cele două UAT-uri la recunoaşterea limitelor stabilite conform ultimei reorganizări admministrativ-teritoriale, făcute în baza Legii nr. 2/1968. Dispune restituirea către UAT Feleacu şi Insituţiei Prefectului a sumei de 1000 lei pentu fiecare, achitate cu extrasul de terezorerie din 27.05.2014( fila 196) emis de Trezoreria Municipiului Cluj-Napoca şi chitanţa din 29.05.2014 nr. 39233823 emisă de CEC BANK( fila 199), ambele în contul expertului Deac ANdrei Nicoale, cu titlu de avans onorariu expert. Obligă pârâtul Municipiul Cluj-Napoca săa chite expertului Dan Coţan Mihai suma de 4900 lei cu titlu de onorar expert. ompensează cheltuielile de judeactă între pârâţii Municipiul Cluj Napoca şi comuna Feleacu , respectiv onorariul de expert (4900 lei fiecare parte). Obligă pârâtul Municipiul Cluj Napoca şi comuna Feleacu să achite reclamantului Prefectul judeţului Cluj suma de 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de jduecată, reprezentând avansul onorar expert achitat de acesta în favoarea expertului Dan Colţan”, se arată în hotărârea instanței clujene, care însă nu este definitivă.
Terenuri, de o valoare greu de estimat, se întorc la Feleacu
Simon Simion, președintele Comitetului de Inițiativă Feleacu, care se luptă cu giganți instituționali pentru a face dreptate proprietarilor de drept asupra terenurilor în cauză, a declarat, în exclusivitate pentru Bună Ziua Cluj, care sunt motivele pentru cele două entități administrative, adică municipiul Cluj-Napoca și comuna Feleacu se află în conflict deschis. ”Exista două aspecte. Unul este faptul că a trecut la Cluj, printr-o decizie abuziva a celor de la Administrația Domeniilor Statului, în 2003, o suprafață de 425 de hectare, din ceea ce era la Feleacu, înainte. Și atunci, restituirea terenurilor respective a intrat în sarcină Clujului (Cluj-Napoca-n.r), și care și-a bătut joc de felecani, de 14 ani de zile. Practic au pus în posesie ceva, dar undeva sub 50%.
Un alt aspect dat de problemele în care s-a comportat comisia locală, respectiv primăria, cu restituirea. Practic, o bătaie de joc mai mare nu cred că există la nivel național la această data, din punct de vedere al suprafeței nerestituite. De asemenea, unele suprafețe nu le-am primit de la ADS, care le-a reținut pentru Livada Polocsay, dar a reținut mai mult decât cât le-a dat celor de la Agronomie, și tot așa. Practic, pare să fie așa o acțiune în care ei încearcă să-și constituie o rezervă de teren pentru alte scopuri.”, ne-a declarat acesta.
”Exista o cale de atac, termenul din câte știu este destul de scurt (15 zile-n.r), veți vedea că se vor agita în această perioadă, pentru nu am fost altceva decât o bătaie de joc a Primăriei Cluj-Napoca la adresă drepturilor unor oameni, indiferent dacă sunt clujeni sau nu. Până la urmă, moștenitorii celora care au avut pământurile sunt majoritatea în Cluj, deci s-au păcălit dacă au crezut că felecanii nu pot vota și atunci nu are de ce să-i intereseze nici pe Consiliu, nici pe Primar.”, ne-a mai declarat Simon Simion.
Suprafata de teren ce trebuie restituita (cu galben)
Etapele care au premers situației existente azi, conform unei adrese a Comitetului de Initiativa Feleacu către Consiliul Județean
1. În 1959, cedând șantajelor cu pierderea serviciilor pe care unii membrii ai familiilor le aveau în Cluj sau cu excluderea copiilor de la școli sau universități, după arestări și condamnări, majoritatea felecanilor s-au înscris, „benevol”, în CAP Feleacu.
2. Pentru că în continuare nemulțumirile erau mari în Feleacu s-a decis, cu acordul unor „reprezentanți”, să se desființeze CAP Feleacu, și să treacă toți membrii acestuia la CAP Infrățirea Cluj, cu intenția declarată a autorităților comuniste din Cluj „de a-i liniști odată pe felecani”
3. Aproape imediat conducerea CAP Înfrățirea Cluj a pus în practică „sarcinile de partid” și a decis să cedeze o suprafață mare de teren (peste 600ha), pentru folosință și administrare fostei Stațiuni Horticole Polocsay. Doar spre folosință și administrare. Niciodată în timpul regimului comunist această suprafață n-a trecut la stat, n-a fost naționalizată.
4. După apariția legii 18/1991 felecanii și-au cerut în totalitate, restituirea pământurilor, depunând în acest sens cereri/dosare, cu acte doveditoare (în primul rând din registrul agricol-conform legii) : pentru pământurile aflate în evidența Primăriei Feleacu înainte de 1960, la Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Feleacu, iar pentru cele aflate în evidența Clujului la Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca.
5. Din 1991 până în 2003 s-au aprobat mai multe anexe, pentru pământurile din livadă anexe speciale, invocându-se strâmb că dacă stațiunea a fost a statului și terenul administrat de ea este al statului!!!.
6. În anul 2003, s-a decis prin lege că doar 366 ha rămân în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj, pentru acestea urmând să se întocmească anexe nr 39, terenurile nefiind restituibile conform legilor de atunci.
Pentru restul terenului aflat înainte în administrarea SCPPCluj, urmau să se întocmească anexe nr.34, cu terenuri ce urmau să facă obiectul restituirii. Fiecare din cele 2 comisii de fond funciar trebuiau să întocmească cele 2 tipuri de anexe pentru terenurile care fuseseră în administrarea primăriilor respective
7. Aceste anexe au fost validate prin Hotărârile Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj nr. 89 și 90/12.05.2003.
Astfel , la propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Feleacu, au fost validate: anexa nr.34, pentru o suprafață totală de 382,17 ha, respectiv anexa nr 39 pentru o suprafață de 87,13 ha.
8. Fără nici o justificare, prin protocoalele încheiate cu Primăria Feleacu (nr.49184/12.08.2003), respectiv cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca (nr.103402/10.12.2003) predă acestora 13,45 ha respectiv 439,03 ha. Urmând aceeași „logică” strâmbă ADS-ul a considerat că dacă SCPPCluj care a administrat terenul cu livada are sediul în Cluj-Napoca și terenul trebuie să revină în administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
9. Deci fără nici o lege sau referendum, singurele modalități legale prin care se pot schimba granițele dintre UAT-uri în România, Clujul a primit spre administrare peste 400 ha din suprafața avută anterior de localitatea Feleacu, afectând grav dezvoltarea comunei Feleacu .
10. De la această decizie abuzivă (ADS-ul nu a putut proba cu acte legale decizia) a început calvarul restituirii pământurilor felecanilor. Potrivit adresei Primăriei Municipiului Cluj-Napoca nr.314898/304/26.07.2017, până la acea dată, Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca a reușit „performanța” să pună în posesie proprietarii de drept pe o suprafață de . 160,08 ha, din totalul de 439,03 ha, adică .36,46%!!!. În 14 ani!!! Deci un ritm mediu de 11,43 ha/an. În acest ritm se poate estima că acest proces va fi finalizat în anul …2041. Să sperăm însă că va fi schimbat până atunci președintele comisiei!.
11. Aparent tărăgănarea punerii în posesie a felecanilor îndreptățiți este lipsită de logică, lăsând această problemă să ardă la foc mocnit, în loc să fi rezolvat rapid punerea în posesie și tensiunile să nu implice atâția cetățeni. Dar felecanii au fost tratați în această perioadă de către Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca ca niște „paria”, fiind fără drept de vot în Municipiul Cluj-Napoca. Deci dacă sunt nemulțumiți ce pot să facă, să iasă în stradă. Sigur ei ar fi dorit să rămână proprietari în Feleacu, să fie puși în posesie în 2004, cum au fost pentru terenurile rămase la Feleacu, nu să fie umiliți pe coridoarele Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
12. Cei care au gândit așa s-au înșelat amarnic. În primul rând deoarece cei care nu sunt cetățeni ai Clujului și doresc să investească în proprietăți în Cluj, văzând această bătaie de joc la adresa unor proprietari de terenuri în administrarea Primăriei Clujului, se vor gândi de două ori înainte să facă investiții în Cluj-Napoca. În al doilea rând au uitat că dintre cei îndreptățiți să primească aceste terenuri mai mult de 500 (cu membrii familiilor cu drept de vot) sunt cetățeni ai Clujului. Sperăm să-i vedem mai activi în demersurile viitoare, inclusiv în perioada alegerilor.
