Instanţa şi-a motivat decizia de a o condamna pe Mihaiela Cordoş la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare. Gazeta de Cluj a intrat în posesia sentinţei ce conţine justificarea pentru care soţia senatorului Alexandru Cordoş a primit pedeapsa mai sus menţionată.
Într-un an încălţată şi condamnată
Scandalul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, al cărei protagonişti erau Mihaiela Cordoş şi Tiberiu Constantin Popan a început în primăvara anului trecut. De atunci, cei doi s-au aflat sub măsuri preventive de tipul arest la domiciliu şi control judiciar.
Odată trecut de cameră preliminară, procesul a început la Tribunalul Cluj. Pe durata acestuia au fost audiaţi martori ce au susţinut că i-au dat bani cu titlu de mită inculpatei Mihaiela Cordoş pentru a obţine locuri de muncă în cadrul Spitalului Judeţean Cluj.
De asemenea, Gazeta de Cluj a fost prezentă la termenul din dosar în care aceasta a recunoscut că a luat acele sume. Una dintre explicaţiile ei erau că, banii ce îi lua de la oamenii ce doreau posturi la instituţie, i-a donat la biserici şi mănăstiri.
Obiceiurile proaste se întind pe mai mulţi ani
La sfârşitul anului 2013, în perioada noiembrie-decembrie, Mihaiela primise de la Simona Barz suma de 1000 euro pentru ca, prin influenţa pe care a pretins că o are asupra membriilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, să intervină pe lângă aceştia în scopul obţinerii unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată de către susnumită.
La fel s-a întâmplat şi în 2014 cu Nona Ştefana Bărgăoanu, sau cu Maria Chiş, de la care a primit 1.500 euro, ori cu Dorina Dăncilă.
DNA o anchetase pe Mihaiela Cordoş, nevasta senatorului PSD Sandu Cordoş, pentru că şi-ar fi traficat influenţa în perioada noiembrie 2014-aprilie 2015 la posturi de la Spitalul Judeţean Cluj. Gazeta de Cluj a aflat că Mihaiela Cordoş a fost în doar cinci comisii în acea perioadă, de unde rezultă că restul de acte materiale până la 26 au fost făcute cu alte persoane din cercul său de prieteni. Patru dintre aceste posturi erau de ”personal sanitar şi auxiliar sanitar”.
În perioada 01.11.2014-27.04.2015 au avut loc 31 de concursuri la Spitalul Judeţean Cluj la care au participat 108 membri în comisiile din concurs, dar şi 101 membri în comisiile de contestaţii. În cadrul comisiei au participat 11 secretari.
„În perioada amintită, inculpata Cordoş Mihaiela Lucia a primit în scopul amintit mai-sus foloase necuvenite de la numiţii Salanţă Gheorghe, Suciu Emilia Mariana, Chiş Maria, Lupea Mariana, Ungureanu Mariana, Doleanu Veronica, Dăncilă Dorina, Szekely Ilinca Codruţa, Barz Gabriela Simona, Moldovan Ioana Felicia, Miclăuş Dorina Roxana, Şut Roxana Ioana, Bărgăoanu Nona Ştefana, Vlas Adriana Atena, Viman Vasile, Olariu Gheorghe, Popan Tiberiu Constantin, Duma Maria Persida, Kereşi Raluca Lavinia, Rusu Cosmina Loredana, Roman Daciana Maria, Sabău Angela, precum şi de la denunţătoarea Cobârzan Cristina”, se arată în motivarea instanţei.
”Dezinfectant ” al infracţiunilor comise de Mihaiela Cordoş
În urma suspiciunilor de fraudă şi pentru a se verifica corectitudinea modului în care au fost corectate lucrările la proba scrisă, Ministerul Sănătăţii a aprobat desemnarea unei Comisii de recorectare a lucrărilor.
Spre exemplu, potrivit raportului întocmit de această comisie, numitului Salanţă Sorin i s-a acordat nota 2,62, care nu i-ar fi permis acestuia şi participe la proba orală a concursului, întrucât proba scrisă era eliminatorie pentru candidaţii care nu au luat minim nota 5.
Trei ani de închisoare cu executare
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012, constată că infracţiunile săvârşite de inculpată sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. 1 lit. b), art. 45 alin. 1 C.pen., contopeşte pedepsele principale stabilite pentru acestea şi aplică inculpatei pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani şi 4 luni, pe care o sporeşte cu 2 (două) luni, rezultând pedeapsa de:
– 3 ani (trei) şi 6 luni (şase) închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., ca pedeapsă complementară, şi anume dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (referent la Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj).
Conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen., pedeapsa complementară se execută după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate, decide preşedinta Georgiana-Rodica Farcas-Hîngan.
Singura salvare: Curtea de Apel Cluj
Având în vedere că sentinţa dată de Tribunalul Cluj nu este cea finală, soţia senatorului Cordoş a făcut apel la Curte.
Cu alte cuvinte, decizia Curţii de Apel Cluj poate să îi schimbe pedeapsa acesteia din ”cu executare” în ”cu suspendare”, lucru ce ar lăsa-o pe Mihaiela în liberate.
Am cerut un punct de vedere al avocatului care s-a abţinut să comenteze pentru a nu influenţa modul de desfăşurare al apelului. El va formula toate obiecţiunile împotriva conţinutului hotărârii, pe care le vor înainta instanţei.
