Recentele evenimente care înroșesc sticla televizoarelor și înnegresc paginile ziarelor, cum ar fi începerea urmăririi penale și cererea de arestare a Elenei-Gabriela Udrea, declarațiile incendiare pe care le-a făcut și probabil le va face în continuare vizând SRI, sau mai exact, prim adjunctul acestui serviciu, generalul Florian Coldea, care ar fi omul lui Iohannis, arestarea lui Adriean Videanu, arestarea lui Adrian Sârbu, fostul manager al PROTV, condamnarea unor oameni de afaceri pentru evaziune fiscală și dare de mită, precum și a unor magistrați – unul a primit o pedeapsă de 22 de ani închisoare -, cadre universitare și medici, care au pretins șpagă, compun un tablou întunecat al acestui început de an.


Ceea ce s-a întâmplat în Senat, cu privire la alegerea biroului de conducere, demonstrează că opoziția își face planuri exagerat de optimiste în ceea ce privește posibilitatea modificării balanței puterii. Nici cu adepții lui Geoană și Vanghelie opoziția nu va face mare lucru, după cum Tăriceanu își va păstra postul de președinte al Camerei Superioare a Parlamentului. Dar nu despre mișcările politice interne intenționez să scriu, ci despre corupția omniprezentă, care nu ocolește niciun segment al vieții sociale.

În editorialul precedent m-am ocupat de Serviciul Român de Informații, considerând că profesorul George Maior prezintă un bilanț pozitiv la încetarea activității sale. Se pare că afirmațiile mele trebuie nuanțate după declarațiile doamnei Udrea. Eu nu le dau încredere totală și prin prisma faptului că până nu a avut probleme cu justiția, fostul președinte PMP nu a avut nimic de reproșat public nici doamnei Kovesi și nici lui Coldea. Se pare că doamna Udrea consideră că cea mai bună apărare este atacul, dar această aserțiune nu se verifică întotdeauna în practică. Aștept să văd dacă se vor confirma măcar o parte din declarațiile acesteia. Se pare că fostul președinte Băsescu a avut unele informații despre doamna Udrea, care nu îi erau pe deplin favorabile. Așa se explică, probabil, că nu a acceptat biroul care i s-a pus la dispoziția la sediul Partidului Mișcarea Populară, ca să nu mai vorbesc că nu s-a înregimentat în această mișcare politică, ce se află în cădere liberă.

Mai există un aspect de care ar trebui să se țină seama în evaluarea actualei situații. Oricât de independentă ar fi justiția, campaniile anticorupție au mai multe șanse de reușită când sunt îndreptate împotriva oamenilor din opoziție, sau cum spunea Emil Hurezeanu, există un seismograf politic și în justiție. Dacă s-ar face o statistică a cauzelor penale instrumentate în decursul timpului, mi s-ar putea întări această concluzie. Desigur, și în epoca Băsescu au fost cazuri când s-au instrumentat proceduri împotriva unor oameni ai puterii, care s-au finalizat prin hotărâri judecătorești de condamnare la închisoare, cum s-a întâmplat cu fostul primar al Clujului, Sorin Apostu. Totuși, în cele mai multe cazuri, procedurile penale au vizat membrii PSD sau simpatizați ai acestui partid, care acum este la putere. Orice formație care este la guvernare se erodează în fața corpului electoral, dar, în pofida frământărilor interne, eu nu cred că PSD a scăzut sub 30% în fața alegătorilor, deoarece are un electorat fidel. A fost și va rămâne în continuare un partid mare, care va conta și dacă viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura la sfârșitul anului 2016.

Dar să revenim la corupție, ca o metastază generalizată. Ceea ce fac structurile de forță ale statului este în principiu un lucru bun. Aceasta nu pentru că americanii și organismele europene ne spun să nu tolerăm corupția, ci pentru că un stat cangrenat de corupție este unul slab. Investitorii străini îl ocolesc, iar partenerii internaționali nu pot să creadă în angajamentele oamenilor politici. Am văzut ce s-a întâmplat cu Ucraina. Cu riscul de a mă repeta, trebuie să subliniez că dacă rușii au ocupat Crimeea fără să tragă un foc de armă, iar în momentul de față oamenii lor ocupă două regiuni din estul țării, cu siguranță aceste lucruri au fost și consecința faptului că vecina noastră a fost una din cele mai corupte țări din lume. Corupția a erodat structurile statului, și în aceste condiții greu se va ajunge la un modus vivendi cu Federația Rusă. Să nu uităm ce se întâmplă în momentul de față cu Grecia. Deficitul bugetar uriaș s-a datorat tot acestui fenomen extrem de periculos.

În legătură cu recentele cazuri de corupție și cereri de arestare, cred că toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, vor reacționa adecvat, permițând cercetarea celor suspectați de încălcarea legii. L-am ascultat cu interes și pe premierul Ponta declarând că acei membri PSD care au dosar penal ar trebui ca, până la finalizarea procedurilor judiciare, să nu mai participe la viața publică. Cred că are dreptate. Prezumția de nevinovăție, instituită în 1215 prin Magna Carta Libertatum, poate fi înlăturată numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă de stabilire a vinovăției și de condamnare. Viața politică are însă exigențe mai înalte. cei care au putere și dispoziție și sunt aleșii noștri nu trebuie să fie nici măcar bănuiți de fapte ilegitime.

 Adrian Man

05.02.2015

 

Iuliu-Maniu_max.jpg

P.S.: La 5 februarie 2015 se comemorează 63 de ani de la sfârșitul de mucenic al lui Iuliu Maniu în temnița de la Sighetu Marmației. Acesta a fost și va rămâne un reper în eternitate. La Bădăcin, Sălaj, localitatea lui de baștină, această zi se va marca prin ceremonii religioase și manifestări științifice.

Să-i păstrăm marelui bărbat de stat un gând pios și de recunoștință pentru tot ceea ce a făcut pentru neamul românesc și cauza democrației.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.