Legea Arhivelor Nationale, in varianta modificata cu amendamentul UDMR, a trecut in 8 noiembrie de Parlament. Potrivit noii legi, cultele religioase ar putea solicita Arhivelor Nationale retrocedarea in natura a documentelor preluate in timpul regimului comunist. Opozitia a votat impotriva acestui act normativ si a anuntat ca il va ataca la Curtea Constitutionala.
La inceputul lunii martie, trei deputati UDMR au depus o initiativa in Parlament care viza modificarea legii actuale a Arhivelor Nationale. Potrivit acestui amendament, cultele religioase ar putea solicita Arhivelor Nationale retrocedarea in natura a documentelor preluate in timpul regimului comunist. Specialistii considera ca aceasta initiativa poate avea efecte extrem de negative pentru pastrarea patrimoniului de arhiva, chiar daca retrocedarea catre cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului in perioada comunista respecta principiul proprietatii. Printre documentele preluate de stat se numara registrele confesionale, care au capatat valoare genealogica, manuscrise ale breslelor si alte bunuri culturale cu valoare istorica.
Diferenta de 13 voturi
In aceeasi luna, Comisia pentru cultura a Camerei Deputatilor a aprobat proiectul de lege privind restituirea arhivelor bisericesti confiscate. In prima varianta propusa de UDMR, legea a trecut de Senat, dar a picat la Camera Deputatilor. Tentativa UDMR din primavara nu a reusit sa treaca de parlament, insa in luna octombrie Camera Deputatilor a fost pusa in fata unei a doua incercari a maghiarilor. Luni, 24 octombrie, in Camera Deputatilor s-a propus trecerea prin procedura de urgenta a proiectului de lege privind modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale. Discutarea proiectului de lege s-a amanat, insa nu s-a anulat. Doua saptamani mai tarziu, in 8 noiembrie, legea trece cu 123 de voturi pentru si 110 de voturi impotriva, majoritatea din partea opozitiei. Dupa adoptarea legii, membrii opozitiei au anuntat ca vor ataca actul normativ la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).
In ceea ce priveste pozitia deputatilor clujeni, majoritatea s-au pronuntat impotriva legii sau au ales sa se abtina. Astfel, din cei opt deputati de Cluj prezenti la sedinta (Vasile Soporan fiind absent, iar scaunul lui Palfi Zoltan fiind in continuare vacant), doar trei au votat pentru. Este vorba de deputatii PDL Daniel Buda si Adrian Gurzau si deputatul UDMR Mate Andras. Unul dintre deputatii PDL, Petru Calian, a ales sa se abtina de la vot. Acesta a motivat pozitia sa privind noua lege a arhivelor prin faptul ca se opune adoptarii sale in forma amendata de UDMR. „Eu m-am abtinut nu pentru ca ma opun acestei legi, ci pentru ca nu sunt de acord cu amendamentele depuse de UDMR. In rest, nu am nimic impotriva legii, consider ca in proportie de 90%, este o lege buna. Mi-am exprimat in repetate randuri in mod public punctul de vedere privind acest subiect. Amendamentul UDMR este un amendament daunator, care incalca prevederile mai multor legi. In special in cazul documentelor de stare civila, acestea nu pot fi date unor institutii care nu au specialistii necesari si nu le pot depozita corespunzator. Este o propunere de-a dreptul abuziva, si sper ca presedintele sa nu promulge legea in aceasta forma”, a declarat Petru Calian pentru gazeta de Cluj.
Bisericile nu au conditii de depozitare
Fostul membru PDL Mircia Giurgiu a votat impotriva modificarii Legii Arhivelor. Acesta a declarat pentru Gazeta de Cluj ca documentele din arhivele nationale trebuie sa ramana in administrarea autoritatilor competente. „Nu sunt de acord sa treaca o mare parte din arhivele nationale la biserici. Atata timp cat avem o institutie care se ocupa de aceste documente, nu vad de ce trebuie sa le mutam, mai ales ca pentru cercetatori si asa e foarte greu sa aiba acces la ele. In plus, exista riscul pierderii si deteriorarii lor. Trebuie create conditii de depozitare, pe care cultele deocamdata nu le au, cred ca vom avea mari probleme din acest punct de vedere”, este de parere Giurgiu.
Horea Uioreanu, deputat PNL, a confirmat ca Uniunea Social-Liberala (USL) a atacat noua forma a Legii Arhivelor Nationale la Curtea Constitutionala. „Practic, legea are elemente de neconstitutionalitate. In primul rand, ceea ce s-a votat nu este forma care a plecat din Senat, pe care comisiile si-au dat avizul. UDMR a adaugat acele amendamente, care au schimbat legea votata in Senat. In al doilea rand, este periculos ca documentele originale care au apartinut cultelor ies din Arhivele Nationale si se intorc in proprietatea unor „mostenitori”. Multe din acestea sunt legate de istoria Ardealului, iar statul roman ramane numai cu niste microfilme. La Arhivele Nationale existau conditii deosebite de pastrare, pentru ca aceste documente sa nu se strice. E o mare greseala, dupa parerea mea”, a declarat Uioreanu. Intrebat despre votul grupului minoritatilor, favorabil noii variante, Uioreanu considera ca „Romania a ajuns sa fie condusa de minoritati, pentru ca PDL-ul cedeaza. Puterea a sprijinit aceasta initiativa datorita unui troc dintre PDL si UDMR.”
Istoria Ardealului, in pericol
La propunerea parlamentarului UDMR, Márton Árpád Francisc, articolul 19 din legea actuala se schimba astfel: „Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei o data intrate, potrivit legii, in depozitele Arhivelor Nationale si/sau ale directiilor judetene ale Arhivelor Nationale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu exceptia celor predate in custodie sau preluate in mod abuziv de la cultele religioase, in baza Decretului nr. 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civila catre Oficiile de Stare Civila, respectiv, Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic National al Republicii Socialiste Romania, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1974“.
Purtatorul de cuvant al departamentelor PSD, Lia Olguta Vasilescu, a anuntat ca implementarea noilor prevederi „va duce la niste consecinte deosebit de grave daca nu va fi stopata”. „Potrivit acestei legi, arhivele nationale vor trebui sa predea documentele din registrele confesionale cultelor religioase. In aceasta situatie, cetatenii care vor sa aiba unele revendicari, care cauta documentele personale, nu vor mai avea acces la ele, nu se vor mai putea adresa instantelor pentru anumite mosteniri iar acest aspect va conduce la dezintegrarea si chiar disparitia fondului arhivistic national, constituit cu cea mai mare parte din documentele create anterior anului 1971”, a declarat Olguta Vasilescu, citata de Agerpres.
Documente de evidenta populatiei
Senatorul PSD a adaugat ca episcopatele care sunt organizatii private, nefiind abilitate de lege sa elibereze copii si extrase cu valoare juridica de pe aceste acte, vor pune cetatenii in imposibilitatea de a obtine documente ce produc efecte juridice. „Retrocedarea catre episcopate a registrelor confesionale si altor acte istorice ar duce la scoaterea unor documente ce apartin fondului arhivistic national de sub regimul juridic prevazut de Legea 16 /1996 si trecerea lor sub un regim neclar. Acest lucru va duce la o degringolada in ce priveste documentele din arhivele nationale”, a sustinut senatorul PSD. Olguta Vasilescu a mai spus ca USL va ataca de asemenea la CCR ordonanta guvernului prin care pensiile si salariile vor fi inghetate anul viitor.
In cadrul conferintei de presa organizata de Vasilescu dupa adoptarea de catre Parlament a actului normativ, aceasta a prezentat si o scurta istorie a legilor care au mutat documentele la care fac referire de la o institutie la alta in ultimele sapte decenii. Astfel, conform Decretului 153/1950, registrele confesionale ale cultelor religioase au fost preluate de oficiile de stare civila cu titlu de documente de evidenta a persoanei. Acestea au fost ulterior transferate cu titlu de document istoric in administrarea Arhivelor Nationale. Astazi ele sunt accesibile publicului si servesc atat cercetarii stiintifice, cat si eliberarii de dovezi cu valoare juridica privind nasterea, casatoria sau decesul unei persoane. In baza Decretului 472/1971 au fost preluate aceste registre confesionale, precum si documente de la persoanele fizice si de la organizatiile socialiste si alte organizatii. „Declararea ca abuziva a preluarilor facute in baza Decretului 472/1971 poate deschide calea de revendicare a oricaror documente preluate ca urmare a acestui decret, anuland functia normala a Arhivelor Nationale din orice stat civilizat si aducand prejudicii memoriei istorice a statului roman si a cetatenilor sai”, arata senatorul PSD.
Diana Gabor
