De mii de ani încoace, oamenii au fost preocupaţi de propria lor siguranţă, de dreptul lor fundamental cel mai important sau dreptul suprem – dreptul la viaţă!
Lumea a evoluat şi statele moderne au creat instituţii care au ca unică preocupare siguranţa cetăţeanului. Poliţia este una din aceste instituţii aflată în slujba cetăţenilor pentru a le garanta siguranţă, aşa cum este stipulată în Constituţia României.
Asigurarea securităţii naţionale a României este strâns legată de ordinea de drept şi derivă din prevederile Constituţiei în care se arată că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi sunt garantate”.
Statul de drept semnifică subordonarea statului faţă de drept, abordarea acestei noţiuni fiind legată de puterea statului ca forţă de constrângere şi relaţia dintre normalitate şi putere. Puterea statului ca forţă de constrângere generează relaţia libertate-putere, care trebuie să fie raţională, unde libertatea fără autoritate se alterează, iar autoritatea fără libertate degenerează. În ce priveşte relaţia dintre normalitate şi putere, aceasta trebuie să fie într-o intercondiţionare reciprocă, astfel încât puterea să creeze normele care limitează puterea.
Statul de drept este organizat în parametrii democraţiei reprezentative şi acţionează, de :regulă, prin trei categorii principale de organe: Parlamentul, organele executive şi organele judecătoreşti. Pentru a fi în prezenţa unui stat de drept, legislativul, executivul şi puterea judecătorească trebuie să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu normele juridice, conlucrând şi controlându-se reciproc.
Definiţia statului de drept nu ar fi completă dacă, la faptul că acesta este un stat al domniei legii, nu am adăuga că prin conţinutul ei această lege trebuie să cuprindă şi reglementările bazate pe recunoaşterea şi garantarea eficientă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inerente naturii umane.
Pornind de la faptul că ordinea publică poate fi apreciată ca fiind proiecţia ordinii de drept în planul organizării şi desfăşurării activităţii publice într-un stat şi de la definiţia conform căreia ordinea publică este ordinea politică, economică şi socială dintr-un stat, care se asigură printr-un ansamblu de norme şi măsuri deosebite şi se traduce prin funcţionarea normală a aparatului de stat, menţinerea liniştii cetăţenilor şi a respectării drepturilor acestora, deducem locul şi rolul „poliţiei” în statul de drept ca organ chemat să menţină ordinea şi siguranţa publică, să reprime infracţionalitatea şi să asigure rolul statului ca forţă de constrângere, în sensul aplicării sistemului de mijloace şi proceduri pentru respectarea regulilor de comportament ce exprimă voinţa generală a oamenilor.
Prof.univ.dr. Florentin SCALEŢCHI
Va urma
