Fostul director SIE Ioan Talpeş, un flamboaiant ieftin. Actualul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, un inconştient

L-am urmărit în declaraţii din 1990 până în prezent. De când nu mai ocupă fotolii oficiale, a apărut des, mut prea des, pe zeci de posturi de televiziune, mai mult sau mai puţin vizionate. L-am urmărit şi în declaraţiile scrise şi interviuri. Ultima declaraţie din Adevarul.ro din 16 octombrie, 2015, publicată de Elena Dumitru, surprinde totuşi prin titlul dat chiar de fostul director SIE, Ioan Talpeş: “Unirea cu Moldova s-ar fi putut face, în 1990, dacă cedam Ungariei o parte din Transilvania”. Dezvăluirile lui Ioan Talpeş şochează (poate de aceea le şi face), prin amănuntele date la această potenţial fostă “mişcare” a României, din 1990. Iar el continuă: ”scenariul discutat în 1990 privind o potenţială unire dintre România şi Republica Moldova ar fi prevăzut un transfer de teritoriu din Transilvania către Ungaria, iar ceea ce rămânea din România, unit cu Moldova, să meargă către un proiect de dezvoltare estică”.

Privind ceea ce se întâmplă azi în Republica Moldova, întrebările urgente, cu răspunsurile lor, trebuie să privească doar opţiunile Republicii Moldova. Adică, ori să se alinieze la linia pro Europeană, ori, să ia în considerare şi oferta Uniunii Euroasiatice dominate de Rusia. În oricare din aceste opţiuni, Transilvania – parte din Ardeal, şi Banatul, nu au loc în acest joc al estului. Pentru noi, acel est, trăieşte într-o altă dimensiune a timpului, sau cum se exprimă fostul director SIE, “ei au trăit şi continuă să trăiască în altă existenţă decât a noastră”. Ca să citez o prietenă din SUA, Cristina Ilioaie (naturalizată Ellias), descendentă din familia Eminovici, tatăl lui Eminescu. Cristina avea de asemenea şi strămoşi boieri din nordul Moldovei: “pe lângă voi transilvănenii noi suntem ruşi”. Observaţia mi-a fost făcută după zeci de vizite la noi acasă, în Bloomington, Indiana.  “Vorbim aceeaşi limbă numai aparent. Codificarea cuvintelor în creierul nostru este total diferită”. Am meditat mult la observaţiile Cristinei (Ellias), care deţine importante documente originale ale lui Eminescu. Documente publicate şi în România.

Revenind la Ioan Talpeş, acesta declară: ”tot ce se întâmplă acum la Chişinău era  previzibil, era o chestiune care durează. […] Durează din 1990”. Şi totuşi, sunt întrebări care mi le pun, şi ni le punem toţi din Ardeal şi Banat: Talpeş spune “ar fi trebuit să se facă printr-un transfer de teritoriu din Transilvania către Ungaria”. Unde s-a discutat? Cine cu cine a discutat? Acest Talpeş mi se pare a fi un zvonar. (Foarte târziu în viaţă am aflat că în securitatea comunistă exista un departament specializat care se ocupa numai cu zvonistică). Ce voiau să pună la cale aceşti indivizi în anii 1990 împreună cu Iliescu? Această declaraţie şocantă de ce nu s-a publicat atunci, în 1990? De aceea, trecând în revistă toate apariţiile în mass-media a lui Ioan Talpeş din 1990 până în prezent, mi se pare că acest domn, fost director al SIE, este un flamboaiant ieftin, şi atât.

Declară ca să şocheze, să epateze (show off), şi evident orice post media va fi interesat să facă audienţă, să vândă. Deci îl invită şi îl ascută. În fapt aceasta este unul din cele mai mari scăpări, derapaje, mass-mediei româneşti din 1989 până în prezent. Îi reamintesc d-lui Ioan Talpeş că Ardealul–cu Transilvania inclusă–, şi Banatul, în total 16 judeţe, sunt parte din structurile integrate ale NATO şi că acest teritoriu nu poate fi divizibil sub nici o formă. Vom fi întotdeauna parte a vestului, parte din NATO, având ca unic aliat SUA. Iar pentru a rămâne în această alianţă militară, economică, culturală şi de valori pentru totdeauna, suntem dispuşi să plătim orice preţ.

O altă declaraţie la fel de şocantă este cea a actualului director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care declară: “America nu mai este capabilă să menţină pacea în lume”. Declaraţia a apărut în toate agenţiile de presă şi a fost publicată în toate ziarele din România şi din lume în 15, 16, octombrie, 2015. Cum am scris în titlul acestui editorial, acest domn, MRU, este inconştient. America este singura putere din lume pe care noi o avem, şi pe care putem conta. Aş spune că este un aliat, dar pentru noi este mai mult decât un aliat, este unic protector de încredere. Mihai Răzvan Ungureanu este un prefăcut dacă propagă o astfel de imagine în lume, a unicului nostru protector. Ironic, MRU este autorul singurei lui cărţi “Mereu loial”. Cartea lui constă în adunarea într-un volum a tuturor discursurilor lui de-a lungul carierei. O “carieră cam subţirică”. Această declaraţie îi trădează lipsa de loialitatea. Ca să vedeţi cât de duplicitari suntem. Ni se trage din istorie. El este pentru a doua oară directorul SIE, este fost prim-ministru, este fost activist UTC, este fost, fost etc.

La nivelul celor două camere avem comisii care răspund de activitatea SIE. Nimeni, dar absolut nimeni nu a scris un cod de etică profesională care să le fie impus atât directorilor cât şi lucrătorilor de rang înalt ? Să li se ceară mai multă reţinere în declaraţii şi apariţii în mass-media şi în public în general ? Discreţia. Este natura domeniului de informaţii. Apariţiile în public ale serviciilor noastre de informaţii mi se par mult prea dese şi foarte păguboase. Repet, citând din mai multe editoriale de-ale mele din urmă cu mai mulţi ani: “În democraţie nu faci ce vrei. Faci ce trebuie”.

Prof. Emil Aluaş                                                                               20 octombrie, 2015

Preşedinte-Fondator                                                                         Cluj-Napoca, RO

Fundaţia  PRO  WEST, Cluj

Prezentare autor:

Cadru universitar în Europa şi SUA, refugiat politic în SUA în 1986, publicist cu peste 600 de editoriale/articole/interviuri, publicate în România, Germania (Stuttgart), SUA, profesorul Emil Aluaş este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei PRO WEST, Cluj