Jurnalistul Ion Cristoiu vine cu explicații, după ce a fost acuzat că a fost prea binevoitor în interviul cu Sebastian Ghiță. Cristoiu arată că el și-a dorit obținerea de știri bune, nu este rolul său să incrimineze pe nimeni, conform stiripesurse.

”Interviul e un simplu gen gazetăresc și nu un interogatoriu luat unui dușman al Poporului la NKVD

Interviul pe care i l-am luat lui Sebastian Ghiță s-a dovedit – după cum am mai scris și zis – o hîrtie de turnesol pentru presa noastră ajunsă la cele de a-l 28-lea an de postdecembrism și, prin urmare, deși adolescentă ca vîrstă, presupusă matură ca experiență profesională.

Am urmărit zicerile despre acest interviu cu o detașare pe care n-aș fi avut dacă aș fi fost mai tînăr.

După cum spun celor care nu vor să mă asculte, cînd ajungi la 70 de ani, ca mine, cînd despre tine s-au scris atîtea neghiobii că, recitindu-le, nici tu nu mai știi ce ești – comunist, monarhist, de Dreapta sau de Stînga, de Apus sau de Răsărit, de Hăis sau de Cea –, puțin îți mai pasă de o idioțenie în plus scrisă sau zisă.

Detașarea asta mi-a dat posibilitatea să deosebesc, în noianul de mustrări mai mult sau mai puțin ridicole (cetățeni care n-au luat în viața lor un interviu, nici măcar partenerului de act sexual, înainte de a împlini vorba aia, au găsit de cuviință să-mi dea lecții de gazetărie), și una care nu ține de reaua voință de tip TeFeList, ci de o prejudecată profesională:

Cea potrivit căreia un interviu e un interogatoriu luat interlocutorului înainte de a-l pune în cătușe și a-l plimba prin fața camerelor de luat vederi.

Toate interviurile luate de mine – și nu sînt puține în cei 28 de ani de postdecembrism – au avut un singur scop:

Obținerea de știri senzaționale, cu notă definitorie de scoopuri, de la un interlocutor venit la interviu ca să bată cîmpii în interes propriu.

Pentru deja cunoscuta mea exclamație de pe parcursul unui interviu – Iată o știre! – pun în joc mai multe trucuri despre care aș putea scrie un studiu:

Amabilitatea permanent zîmbitoare, menită să coboare garda interlocutorului, curiozitatea manifestă față de spusele sale și, mai ales, ceea ce Traian Băsescu, unul dintre cei mai spectaculoși interlocutori ai interviurilor mele postdecembriste, numește Apucătura buldogului, înțelegînd prin asta că, o dată ce-am auzit rostită în direct o informație cu note de scoop, nu-l mai las pe cel din fața mea pînă nu-mi spune mai multe amănunte”, arată Ion Cristoiu, pe blogul personal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.