Lingvistul clujean Mircea ”Bratosin” Borcilă turna la Securitate din laringe

Unul dintre cei mai cunoscuți lingviști clujeni, Mircea Borcilă, a pierdut procesul în care contesta faptul că CNSAS i-a atribuit calitatea de fost colaborator al Securității. Cercetările făcute la adresa lui Borcilă de către CNSAS au fost făcute în 2006, cu un an înainte ca el să intre în pensie. De atunci, Borcilă a contestat decizia, însă magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au emis verdictul definitiv care spune că Mircea Borcilă a colaborat cu Securitatea. Înainte de 1989 Mircea Borcilă a fost lector de limbă şi cultură română la Universitatea Statului Ohio, din Columbus, S. U. A.

Potrivit documentelor, Mircea Borcilă, sub acoperirea numelui conspirativ „Bratosin”, a furnizat Securităţii o serie de informaţii referitoare la cetăţeni români stabiliţi în străinătate, la cetăţeni americani colegi la Universitatea Columbus din Ohio şi la cetăţeni americani care au vizitat România.

prin Nota din 05.08.1983 (filele 2-3 din Nota de constatare), pârâtul a informat Securitatea despre o persoană care afirmase că „România are nivelul de viaţă cel mai scăzut din Europa şi cel mai mare grad de analfabetism”. Prin nota din 05.08.1983 (filele 3-4 din Nota de constatare), pârâtul a informat Securitatea despre o persoană originară din România afirmând că „nu are convingeri comuniste şi critică unele aspecte ale vieţii politice şi economice actuale” şi de asemenea, „manifestă o atitudine critică faţă de modul în care sunt rezolvate unele probleme în economia României sau în organizarea vieţii social politice”. Prin nota de la filele 7 şi 8 din Nota de Constatare, pârâtul a informat Securitatea despre circumstanţele în care fratele său s-a stabilit în străinătate, despre încercările pe care le făcuse pentru a-l împiedica pe fratele său să plece în străinătate, relatând că, în urma acestor încercări, fratele său „nu a primit paşaportul”.

Prin nota din 17.06.1985 (filele 11-14 din Nota de constatare), pârâtul a informat Securitatea despre poziţia unui lector american care împărtăşea opinia presei occidentale, potrivit căreia regimul comunist din România era „regimul cel mai represiv din Estul Europei.” De asemenea, pârâtul a transmis informaţii despre aspectele strict legate de viaţa personală a doamnei J.D. Prin nota din 03.08.1982 (filele 18-20 din Nota de constatare), pârâtul a informat Securitatea despre o persoană originară din România care „consideră că sistemul socialist s-a dovedit a fi un eşec în toate ţările”.

De asemenea, prin această notă a informat Securitatea cu privire la opinia soţului doamnei R.C., care „se exprimă uneori în mod deschis ostil la adresa conducerii ţării noastre”, „pe care o acuză că face jocul ruşilor”.

Prin nota din 18.07.1985(filele 15-16 din Nota de constatare), pârâtul a atras atenţia asupra „situaţiei foarte serioase care s-ar crea prin angajarea permanentă la acest cel mai puternic centru de studii româneşti din străinătate a unui profesor refugiat politic cu atitudini ostile faţă de statul român”. Profesorul Borcilă a contestat verdictul CNSAS, susţinând că notele sale ar fi fost voit denaturate sau greşit interpretate, însă magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că Borcilă a colaborat cu Securitate.

Prețul lui Borcilă: 6.300 de lei

Potrivit dosarului, caracterul deosebit de important al informaţiilor furnizate de pârât Securităţii este dovedit şi de recompensele băneşti primite de acesta de opt ori în decursul relaţiei cu Securitatea şi având valori destul de însemnate (în total, 6.300 lei). După cum se cunoaşte, recompensarea materială a informatorilor avea caracter de excepţie în practica fostei Securităţi, practicându-se numai în situaţia în care informaţiile primite erau deosebit de utile.

În Nota din 05.08.1983, Mircea Borcilă a informat Securitatea despre o persoană care afirmase că „România are nivelul de viaţă cel mai scăzut din Europa şi cel mai mare grad de analfabetism”. ”Indiferent dacă afirmaţia acestei persoane era sau nu în concordanţă cu realitatea, în opinia reclamantului este clar că nota furnizată de pârât denunţa o atitudine potrivnică regimului comunist din România, întrucât cele susţinute de persoana denunţată veneau în contradicţie cu propaganda regimului de la Bucureşti, care susţinea că nivelul de trai din ţară atingea cele mai înalte standarde”, arată actele de la dosar. A susţinut că, în nota din 05.08.1983, pârâtul denunţă o persoană originară din România despre care informa Securitatea că „nu are convingeri comuniste şi critică unele aspecte ale vieţii politice şi economice actuale” şi de asemenea, „manifestă o atitudine critică faţă de modul în care sunt rezolvate unele probleme în economia României sau în organizarea vieţii social politice”. În acest caz, reclamantul apreciază că denunţarea unor atitudini vădit potrivnice regimului comunist este evidentă.

Reclamantul a menţionat că, prin nota citată la filele 7 şi 8 din Nota de Constatare, pârâtul informa Securitatea despre circumstanţele în care fratele său s-a stabilit în străinătate, despre încercările pe care le făcuse pentru a-l împiedica pe fratele său să plece în străinătate, relatând că, în urma acestor încercări, fratele său „nu a primit paşaportul”. Conform notei citate, atât înainte, cât şi după plecarea în străinătate fratele pârâtului exprima atitudini vădit potrivnice regimului comunist. Astfel, înainte de plecarea din ţară acesta se plângea din cauza salariului „mic pe care îl primeşte” fiind nemulţumit de „condiţiile de viaţă”, iar după plecare îi transmitea pârâtului: „tu poţi să rămâi cu comuniştii tăi”.

Prin nota din 17.06.1985, Borcilă informa despre poziţia unui lector american care împărtăşea opinia presei occidentale, potrivit căreia regimul comunist din România era „regimul cel mai represiv din Estul Europei. Reclamantul apreciază că şi în acest caz era denunţată o atitudine vădit potrivnică regimului comunist.

Citate din turnătoriile lui Mircea Borcilă

-„Chiar dacă R. B. nu are convingeri comuniste şi critică unele aspecte ale vieţii politice şi economice actuale [subl. D. I.], în toate problemele mari ale istoriei româneşti şi în privinţa relaţiilor internaţionale ale României, ea orientează cursurile şi informaţiile predate studenţilor în sensul cultivării unei atitudini de simpatie şi de înţelegere faţă de Români a”. (NC …/31).

-„ B. manifestă o atitudine critică faţă de modul în care sunt rezolvate unele probleme în economia României sau în organizarea vieţii social-politice [subl. D.I.], dar acestea nu se transformă niciodată în atitudini ostile, antiromâneşti şi antistatale. Dimpotrivă, aspectul cel mai „sensibil” pe care îl subliniază mereu R. B., ca fiind de importanţă vitală pentru România, este rezistenţa acestei ţări în faţa presiunilor şi a tendinţelor de ingerinţă din Est” (NC 4/31).