Medicament neautorizat, folosit în maternitate la Turda

Medicul ginecolog Ovidiu Lupşan a fost condamnat la 2 ani de închisoare şi plata unei despăgubiri de 450.000 de euro, în solidar cu Spitalul Municipal Turda, către familia Crişan din Turda, al căror copil s-a născut cu probleme, după ce medicul ginecolog i-a administrat Dianei Crişan un medicament neautorizat, pentru ”stimularea” travaliului. Decizia Curţii de Apel, considerată de unii cea mai grea pedeapsă primită până acum de un medic român, a fost motivată recent de judecătorii Claudia Ilieş şi Valentin Chitidean, care arată că dreptul pacientei de a primi îngrijiri corespunzătoare şi de a fi informată despre tratamentul propus de medic a fost încălcat.

Pe 18 februarie 2008, medicul ginecolog Ovidiu Lupşan a chemat-o pe Diana Crişan şi i-a spus că în ziua aceea trebuie să nască pentru ca el atunci este de gardă. „În cabinet mi-a administrat un medicament, Cytotec, iar apoi mi-a spus să nu mai spun la nimeni despre asta”, a povestit turdeanca.

Contracţiile produse de acest medicament, care nu este omologat în Romania şi Uniunea Europeană, au fost atât de puternice încât au condus la lipsa de oxigenare a creierului copilului, iar de aici a dus la leziuni neurologice ireversibile. Potrivit acesteia, deşi nu a născut prin cezariană, ginecologul a scris pe foaia de observaţii: „Lăuzie după naştere prin secţiune cezariană”.

La momentul respectiv, directoarea spitalului Turda  Antonica Bica, a declarat că medicul ginecolog Ovidiu Lupşan nu este angajat al spitalului, el având doar servicii de gardă la Secţia de Ginecologie, managerul spitalului a mai precizat că în spital nu se afla acel medicament interzis şi că nimeni nu ar fi achiziţionat un astfel de medicament.

Cinci ani în instanţe

Familia Crişan a început să îşi caute dreptatea în Justiţie, în anul 2009. Medicul Lupşan era acuzat că a comis o infracţiune de abuz în serviciu. Plângerea penală depusă de femeie a fost pasată de poliţiştii de la Turda la Parchetul de pe lângă Judecătorie, iar mai apoi la cel de pe lângă Tribunalul Cluj. Diana Crişan a apelat în cele din urmă la un expert medico-legal, pentru a beneficia de părerea unui legist independent.

Iniţial, în decembrie 2014, după cinci ani în care mama copilului s-a luptat cu sistemul, pentru ca medicul să fie tras la răspundere, Judecătoria Turda l-a condamnat pe medicul turdean la o pedeapsă de 1 an de închisoare cu suspendare şi la plata unei despăgubiri, în solidar cu Spitalul Municipal Turda, a sumei de 250.000 de lei.

Medicul ginecolog Ovidiu Lupşan a fost condamnat penal în 19 iunie pentru abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, atunci când judecătorii Claudia Ilieş şi Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj au admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda împotriva sentinţei iniţiale.

Medicul nu a examinat la timp nou-născutul

”La data de 18.02.2008, în calitate de medic primar de obstetrică-ginecologie la Spitalul Municipal Turda şi medic curant al părţii vătămate C.D.M.V., însărcinată în săptămâna 41, inculpatul a administrat acesteia pentru a-i declanşa medicamentos naşterea, o tabletă de Cytotec, fără a obţine consimţământul informat al acesteia respectiv fără o informarea corectă şi completă cu privire la faptul că acel medicament nu se regăseşte în registrul farmacologic român, nu este autorizat spre distribuire şi utilizare în România, a fost procurat în mod clandestin, nu este destinat folosirii la declanşarea naşterii şi că există unele riscuri (efecte adverse) la administrarea acestuia.

De asemenea, în aceeaşi calitate, nu a asigurat prezenţa medicului şi asistentei de gardă din secţia neonatologie a spitalului pentru a asista la naştere, a prelua nou-născutul C.C.T., a-l examina şi a-i acorda scorul APGAR şi care ulterior naşterii, desfăşurate în lipsa medicului neonatolog, a lăsat nou-născutul în sarcina personalului medical mediu (asistente), cu consecinţa privării de supraveghere şi tratament medical adecvate din partea medicului neonatolog, care ar fi putut depista şi diagnostica la timp hipoxia perinatală sau alte probleme medicale, pe baza primelor simptome apărute, de natură să înlăture sau, cel puţin, să diminueze efectele nefaste ale acesteia asupra funcţiilor creierului copilului, în prezent încadrat în grad de handicap grav sau să permită recuperarea într-o mai mare măsură sau mai rapidă.

Medicamentul periculos

Curtea apreciază că obligaţia de informare a medicului, în conformitate cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, nu a fost respectată de inculpat în cazul administrării medicamentului Cytotec, neexistând un consimţământ valabil exprimat al pacientei.

Aşa cum s-a reţinut, Cytotec este un medicament fabricat în Statele Unite ale Americii de producătorul GD S., nu este autorizat de Agenţia Naţională a Medicamentului sau de Agenţia Europeană a Medicamentului şi nu figurează în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, distribuirea şi folosirea lui pe teritoriul naţional fiind interzise. Această interdicţie, prevăzută expres în art. 700 din Legea nr.95/2006, era impusă Ia nivel european prin Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (art. 5 şi 6 din Directivă).

Faţă de cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că inculpatului, în calitatea sa de medic, îi revenea obligaţia de a aduce la cunoştinţa pacientei sale C.D. că îi administrează un medicament neautorizat, de a-i explica detaliat care sunt, nu numai efectele acestuia, dar şi riscurile, chiar şi excepţionale la care se expune, aşa cum sunt menţionate în prospectul de utilizare, în aşa fel încât aceasta să poată să ia o decizie în cunoştinţă de cauză şi să decidă dacă, în prezenţa acestor riscuri, nu alege o altă soluţie medicală, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.

Copilul a rămas cu handicap grav

Prin Raportul medico-legal întocmit la cererea părţilor civile C.D. şi C.D. data de 07.04.2012(f. 153-183), medicul primar legist A.C. a arătat că au existat semne de travaliu distocic (legat de naştere grea, n.r.), inclusiv distocia humerală, determinată de administrarea de Cytotec şi care a determinat declanşarea de contracţii uterine foarte intense determinând un traumatism al fătului aflat în timpul expulziei. Totodată, arătă că afecţiunile de care suferă minorul sunt consecinţa directă a suferinţei fetale la naşterea din 18.02.2008, existând legătură directă de cauzalitate între naştere şi afecţiunile prezente.

(…)Ulterior minorul a fost încadrat în gradul de handicap grav, care necesită protecţie specială.

Prin fapta inculpatului, astfel cum s-a reţinut, s-a creat o importantă vătămare a intereselor legale ale minorului C.C., dar şi a părinţilor acestuia, aceste interese fiind dreptul la sănătate, dreptul la tratament şi îngrijiri medicale, dreptul la integritate fizică şi psihică, dreptul la viaţă, respectiv, un prejudiciu de natură nepatrimonială care constă, atât în pierderea şansei de a beneficia de un tratament prompt şi specializat, nou născutul fiind expus pe durata a peste 12 ore la diverse proceduri din partea unor cadre medicale medii, dar şi de a primi îngrijiri ce ar fi putut duce la ameliorarea stării de sănătate şi chiar vindecarea sa.

Motivarea pedepsei

Ţinând cont de gravitatea faptei, de împrejurarea că a fost comisă în exercitarea unei profesii de la care se aşteaptă o exigenţă maximă, prin prisma celei mai importante valori fundamentale ocrotite, dreptul la viaţă, se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c (dreptul de a exercita profesia de medic) C.pen. din 1969 pe o perioadă de 5 ani.

Curtea a considerat că o pedeapsa cu executarea în regim de detenţie este mult prea severă în raport cu faptele săvârşite de inculpat şi cu persoana sa, mai ales în condiţiile unui proces penal îndelungat, a cărui durată nu-i poate fi imputată, modalitatea suspendării sub supraveghere având atât rolul de a atenţiona pe inculpat asupra conduitei sale ulterioare, dar şi de a preveni săvârşirea unor fapte de acelaşi gen de către cei care profesează în domeniul medical”, se arată în motivarea instanţei.