Ordinea publică, aproape la pământ! Hemoragia pensionărilor loveşte iar Poliţia

129

S-a deschis din nou conducta la pensionări anticipate în poliţia bistriţeană!A venit un nou val de plecări intempestive la pensie, al câtelea oare, prin care principala instituţie cu atribuţii pe linia liniştii şi ordinei publice se fragilizează aproape până la limita de funcţionare în sistem de avarie, în detrimentul securităţii cetăţeanului. Actualul val, se pare cel mai devastator, va duce la ieşirea la pensie, cu mult înainte de termen, a circa 70 de poliţişti din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud şi un număr aproape dublu la IPJ Cluj. În ultimii doi ani, în cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, Cluj, ca de altfel în întreaga Poliţie Română, au fost mai multe valuri de pensionări, în urma cărora s-a creat un deficit de 20.000 de funcţii operative.

 

Ultimul mare val de pensionări anticipate în poliţia bistriţeană şi clujeană a avut loc în februarie-martie 2016, aspect despre care Gazeta de Bistriţa a relatat pe larg, scoţând în evidenţă consecinţele pe termen mediu şi lung asupra liniştii şi ordinii publice,a siguranţei cetăţeanului. La acel moment s-au pensionat anticipat circa 50 de poliţişti bistriţeni şi peste 100 clujeni, ofiţeri şi agenţi de poliţie care îndeplineau condiţiile, însă unii dintre ei cu mult timp înaintea vârstei standard de pensionare din poliţie.

A urmat la sfârşitul anului un val mai mic, când Guvernul Cioloş a desfiinţat ”doi şi un sfert”. Circa 80-85% din efectivele acestui serviciu secret redutabil al MAI au cerut ieşirea anticipată la pensie, unii dintre ei în jurul vârstei de 40 de ani sau puţin peste. În ambele valuri, au plecat din poliţia bistriţeană şi clujeană şi nu numai, oameni cu o vastă experienţă în munca specifică de poliţie, în care statul a investit sume imense pentru şcolarizare şi pregătire.

 

Poliţia, fără profesionişti cu experienţă

Actualul val de pensionări anticipate face ravagii în tot sistemul naţional de apărare, securitate şi ordine publică. Atât IPJ BN, cât şi IPJ Cluj, dar nu numai, la Armată, comandamentul diviziei din Cluj, Bg.81 Mc. Bistriţa, Direcţiile judeţene ale SRI Cluj şi Bistriţa, rămân fără profesionişti cu experienţă în muncă. Conform unei surse din sistem, toţi cei care au îndeplinit condiţiile de pensionare, după ordonanţa Cioloş şi-au făcut socotelile şi ies la pensie pe capete. IPJ BN, va pierde pe unul dintre adjuncţi, cms. şef Alexandru Constantin Bogdan şi-a depus raportul pentru pensionarea anticipată. La SRI, a fost trecut în rezervă, pensionat anticipat, şeful SRI Cluj, col. Simion Cecan. Decretul de pensionare anticipată, semnat de preşedintele republicii, i-a adus acestuia steaua de general de brigadă mult visată. În urma celebrei rotiri a cadrelor petrecută cu ceva timp în urmă, când Simion Cecan de la Mureş l-a înlocuit pe Gheorghe Olteanu de la Cluj care a fost mutat la Bistriţa, iar Mocanu i-a luat locul lui Cecan, acesta este singurul din cei trei, care a câştigat gradul de general la trecerea la pensie.

Efectul negativ a acestor pensionări anticipate în prima etapă va lovi poliţia. Atât la IPJ BN, cât şi la Cluj, secţiile rurale de poliţie, respectiv posturile comunale de poliţie sau descompletat la limita de avarie prin plecarea la pensie a unor agenţi, dar şi şefi de posturi cu o vastă experienţă. Încadrările directe din ultima perioadă de timp, nu numai că nu au astupat golurile, dar au adâncit în acelaşi timp lipsa de pregătire şi profesionalism a celor rămaşi.

 

Fenomen generat de o politică criminală

Actualul val de pensionări anticipate, cel mai devastator, este în plină derulare şi este generat de o politică criminală în domeniul gestionarii resursei umane, având la bază o legislaţie complet idioată în acest domeniu. O vorbă din bătrâni spune că nu e fraier sau prost după caz, cel care profită de o situaţie, ci cel care creează condiţiile necesare, care dă. Pe o zvonistică abil dirijată şi întreţinută în mass-media, s-a creat un curent de opinie negativ asupra oamenilor care au lucrat şi lucrează în sistemul naţional de apărare, securitate, siguranţă şi ordine publică vis-a-vis de pensiile de care beneficiază la încetarea raporturilor de muncă cu structurile în care şi-au desfăşurat activitatea.

Actualul sistem de pensii pentru cei care au activat în sistemul naţional de apărare, siguranţă şi ordine publică funcţionează de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, cu anumite particularităţi în funcţie de regim şi aproape identic cu cel din majoritatea ţărilor lumii. Se vehiculează intens pe toate canalele media termenul de pensie specială, nuanţat oarecum de comunicatorii PSD, chipurile provenind de la faptul că au fost instituite ca urmare a unor legi speciale. În realitate acestea sunt pensii militare de serviciu şi un sistem asemănător funcţionează în toată lumea. Este binecunoscut faptul că oamenii care activează în sistemul de apărare, siguranţă şi ordine publică, de-a lungul carierei lor au o serie de restricţii şi privaţiuni specifice, ceea ce salariaţii din alte domenii nu au.

Pe vremuri, dar şi în prezent, se folosea termenul de ”apevişti”, vis-a-vis de această categorie de angajaţi ai statului, în traducere liberă însemnând ceva de genul ”armată pe viaţă”, spus nu fără o urmă de ironie, dar exprimând un mare adevăr. Se referea la faptul că oamenii în cauză erau 24 de ore din 24 la ordinul statului, că orice deplasare în interes personal înafara localităţii de domiciliu, dar chiar şi părăsirea domiciliului trebuia notificată în scris şi aprobată, că oricând puteai fi chemat la serviciu chiar în zilele de sărbătoare sau chiar din concediu de odihnă.

Adevărul despre ceea ce se vehiculează la ora actuală, despre aşa-zisele pensii speciale care se acordă militarilor şi poliţiştilor, un termen incorect, este că pensiile respective se încadrează doar parţial principiului contributivităţii din Legea 263/2010 şi care e reglementată de o lege ce se referă doar la o anumită categorie de foşti angajaţi. Fie ca se numesc pensii militare, de serviciu sau indemnizaţii pentru parlamentari, dacă beneficiază de o lege proprie, se încadrează in categoria legilor speciale. Diplomaţii au Legea 216/2015, funcţionarii parlamentari Legea 215/2015, aviatorii Legea 83/2015, grefieri Legea 130/2015, consilierii şi auditorii Curtea de Conturi Legea 7/2016, magistraţi Legea 303/2004, iar militarii Legea 223/2015. Până în anul 2015, când a apărut Legea 223, militarii nu beneficiau de legislaţie proprie, fiind incluşi în Legea 263/2010.

În prezent este o cu totul o altă situaţie, de care se pare că a uitat până şi iniţiatorul a mai toate legilor speciale. Legea nr. 223/2015 a pensiilor militare de stat, de care se dezic pesediştii, iar Dragnea spune că este o lege făcută ”pe genunchi”, a fost gândită şi elaborată timp de 3 ani cu concursul tuturor cadrelor militare în activitate şi în rezervă de majoritatea parlamentară, atenţie, PSD-PNL, coordonatori fiind miniştrii Apărării, Corneliu Dobriţoiu (PNL) şi Mircea Duşa (PSD). În iunie 2015, legea a fost votată în unanimitate de toţi membrii Parlamentului, majoritate şi opoziţie. Promulgată în iulie 2015, legea, care trebuia să anuleze toate discriminările din sistem, nu a fost aplicată niciodată, deoarece Victor Ponta a decis amânarea aplicării pentru 01.01.2016, creând premisele distrugerii legii prin art. 40 al OUG 57/2015emisă de Guvernul Cioloş.

Conform unor surse din armată şi servicii, distrugerea definitivă a rezervei Statului Român a fost realizată de către alianţa PSD-ALDE, prin decuplarea soldei de rezervist de la soldele celor aflaţi în activitate,prin Ordonanţa Vasilescu, cea care legiferează”absurdul, dubla impozitare, discriminarea militarilor şi poliţiştilor faţă de civili şi discriminarea în cadrul aceleiaşi categorii”. Efectele acestui act pe termen mediu şi lung vor fi devastatoare pentru sistemul naţional de apărare, siguranţă şi ordine publică. Riscurile la adresa Securităţii Naţionale vor creşte exponenţial.

Situaţia aberantă creată, de a beneficia de pensie mai mare decât solda, se datorează exclusiv lui Victor Ponta, prin neaplicarea Legii 223/2015 a pensiilor militare de stat şi OUG 57/2015, respectiv art.40, care practic au generat această hemoragie de pensionări anticipate în masă, nu numai din poliţie, ci din întregul sistem naţional de apărare, securitate şi ordine publică. Astfel au ajuns să iasă anticipat la pensie oameni la o vârstă de puţin peste 40 de ani şi cu pensii care depăşesc cu mult salariul pe care l-au avut în activitate, 120, 130 %.

 

În alte ţări…

Cadrele militare care ies la pensie, evident au o situaţie mai aparte faţă de celelalte categorii de pensionari, lucru datorat activităţii desfăşurate şi a privaţiunilor la care sunt supuşi de-a lungul unei cariere. Şi acest lucru nu se întâmplă numai în România, acelaşi regim se aplică acestei categorii profesionale în toate ţările lumii.

În Belgia, ofiţerii inferiori se pot pensiona la vârsta 51-52 ani, 20-30 ani de serviciu, pensie 80% din ultimul salariu, ofiţerii superiori la vârsta 54-56 ani, 20-30 ani de serviciu, pensie 80% din ultimul salariu, iar generalii – vârsta 58-61,25-35 ani de serviciu, pensie 80% din ultimul salariu.Situaţii similare se întâlnesc în Franţa, Germania, Maria Britanie sau Turcia.

În toate aceste state după cum lesne se poate observa, pensia militară nu se decuplează de la creşterile salariale la activi deoarece este, în fapt, SOLDA DE REZERVIST, obligaţiile militare continuând şi după trecerea în rezervă. Atenţie, aceasta prevedere se află, ca RECOMANDARE şi în documentele aderării României la NATO. Spre deosebire de toţi membrii NATO, în România pensia nu este de 80% ci de 65% din baza de calcul. În vremea regimului comunist era 66%, şi nu din ultimul salariu brut ci din câteva elemente ale acestuia, calculat pe media a 6 luni din ultimii 5 ani.

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ