Politicienii romani platiți de UE sa se uite la parloage

Ministerul Agriculturii și Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultura platesc milioane de lei unei societați comerciale timișorene, SC Gauss care vinde statului roman un sistem de teledetecție pentru agricultura. Succesul poate fi explicat prin faptul ca in cadrul acestei societați, unul dintre acționari, Claudiu Țaga, este fost deputat liberal, actualmente independent. Chiar daca  statul roman le-a platit celor de la Gauss cateva milioane pentru serviciile de teledetecție, in mod ciudat, același serviciu a fost cumparat și de la o firma portugheza care, conform unor informații, ar fi facut toate serviciile care au fost platite, practic, de doua ori.

Mulți dintre cei care beneficiaza de subvențiile APIA sunt cei care nu cultiva cu nimic hectarele in baza carora primesc bani europeni. Cu toate acestea, prin sistemul informatizat oferit de SC Gauss statutului roman, teoretic, cei care mint ca folosesc banii europeni pentru agricultura ar putea fi prinși. Sistemul oferit de SC Gauss fotografiaza prin satelit suprafețele de teren cartografiate pe care beneficiarii subvențiilor spun ca le-au cultivat, spre exemplu, cu rapița. Imaginile sunt trecute printr-un sistem care arata o arie cultivata cu rapița de colorata cu, spre exemplu, albastru, spre deosebire de una cultivata cu grau, care apare ca fiind colorata cu, sa spunem, roșu. In cazul celor care nu planteaza nimic, hectarele de parloaga apar fara nici o culoare, caz in care inspectorii trebuie sa se deplaseze in teren pentru a verifica daca sistemul a inregistrat o eroare sau nu. Din pacate, cei care primesc pe gratis banii APIA au cunoștințe in cadrul agenției, astfel ca inspectorii vin tocmai atunci cand perioada de recoltare este in toi, motiv pentru care beneficiarul subvenției poate spune ca a și recoltat deja suprafețele cultivate. Chiar daca Gauss este societatea preferata de fostul ministru Valeriu Tabara si de fostul sef al APIA, Florin Faur, ambii din Timisoara, societatea “duduie” cu toate motoarele și acum.  Spre exemplu, in iulie anul trecut, la o licitație la care au participat doar cei de la Gauss SRL, APIA a semnat doua contracte: unul de 2,58 milioane de lei si celalalt de 2,03 milioane de lei. In același timp, statul roman a fost sanctionat de UE cu circa 120 de milioane pentru o serie de subventii pentru agricultura platite “in eter”. Dupa licitația oferita firmei Gauss, APIA a organizat o licitație identica la care a participat și caștigat firma portugheza ESTEREOFOTO GEOENGENHARIA. Cu alte cuvinte, portughezii au venit sa faca ceea ce trebuia sa faca societatea Gauss din Timisoara. Timisorenii din cadrul acestei firme sunt Claudiu Taga si Mircea Stoian. Claudiu Taga este un deputat care a cochetat cu liberalii dar si cu “independenta”. Insa, cu certitudine, Taga este implicat in afacerile cu masurarea pamantului. Potrivit reporterilor de la Q Magazin, “pentru campania agricola din anul 2007, firma lui Claudiu Taga si Mircea Stoian a incasat, pentru doua loturi, 5 milioane de lei. Al treilea lot, reprezentand o zona geografica, a fost „suflat" de firma portugheza Estereofoto Geoengenharia S.A. Un an mai tarziu firma lui Claudiu Taga – care avea sa intre in Parlament pe durata acestor contracte, din partea partidului de guvernamant la acel moment, respectiv PNL – participa din nou la licitatie si castiga toate loturile, incasand mai mult de 8 milioane de lei. Nici anul 2009 nu a adus vreo concurenta pentru firma Gauss, de parca toate firmele care fac teledetectie topografica intrasera in pamant! De data aceasta, tarifele au fost sensibil mai mari, in conturile firmei intrand peste 9 milioane de lei pentru aceste servicii”. anul trecut, cei de la Gauss au inregistrat o cifra de afaceri de peste 14,5 milioane de lei.

Tunurile din agricultura

Conform unui raport al Ministerului Agriculturii care a fost trimis la Direcția Naționala Anticorupție, foarte multi debitori nu au fost urmariti de catre ADS, in vederea recuperarii datoriilor la timp, astfel incat acestia au intrat in insolventa si faliment, iar sumele datorate de acestia nu mai pot fi recuperate, fiind trecuti la debitori scosi din activ. Este vorba de 77.657.853 de lei in 2012, fata de 33 milioane de euro in 2009. Cu alte cuvinte, in aceasta perioada valoarea creantelor inregistrate de ADS in conturi din afara bilantului s-a majorat cu peste 43%. 25 % din totalul datoriilor restante inregistrate de catre ADS, adica 99.074.319 lei, reprezinta datoria catre stat a SC TCE Trei Brazi SRL, din Insula Mare a Brailei. Pe rolul instantei judecatoresti exista un litigiu. La 30.01.2012, ADS a trecut datoria de 3,1 milioane de lei a SC Agrocity Center SRL in contul 8034 – „Debitori Scosi din Activ urmariti in continuare”, mai exact creantele pe care ADS le are de la societati comerciale radiate prin hotarari judecatoresti in urma finalizarii procedurilor de faliment sau insolventa. In 2012, ADS mai detine inca suprafete libere de contract totalizand 39.421 ha. Daca aceste terenuri s-ar contracta ar putea fi incasata la bugetul de stat o suma in valoare anuala de 10,7 milioane de lei. In perioada 2009-2012, ADS a luat masuri asiguratorii de sechestru asupra bunurilor unor datornici in valoare de 38,3 milioane de lei. ADS trebuia sa valorifice aceste bunuri, in sensul scoaterii lor la licitatie. Pana la momentul controlului, conducerea ADS si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, adica nu a efectuat o evaluarea a acestor bunuri si nu a organizat licitatii pentru a le vinde. Ca urmare a acestor fapte, ADS inregistra la data de 31.03.2012 creante in valoare de 541.169.239 de lei, acestia reprezentand bani pe care trebuie sa-i incaseze de la datornici, adica societati comerciale care au incheiat contracte de exploatare din punct de vedere agricol a terenurile proprietate privata a statului. Datoriile restante din anii precedenti insumeaza 402.707.524 de lei (creanta necurenta). Aceste datorii sunt adunate de la cei ce au arendat terenuri agricole si nu le-au platit catre ADS si pe care Agentia Domeniilor Statului are obligatia sa le recupereze.

Gauss s-a uitat și la mini-autostrada Timișoara-Arad
Conform unor informații, patronii Gauss au fost implicați și in contractele date pentru construirea mini-autostrazii recent inaugurate Timișoara-Arad. In septembrie 2009 Mircea Stoian, director si co-actionar al firmei Gauss din Timisoara, a facut o oferta pentru descarcarea arheologica pentru autostrada Timișoara-Arad.  Stoian a spus ca prețul este de 2,8 milioane de euro. Chestionat in cat timp ar putea finaliza lucrarea, el a avansat termenul de un an. Ori termenul de executie al intregii lucrari este de doi ani. Intrebat daca nu poate executa lucrarea mai rapid, Stoian a inmarmurit asistenta: „Da, se poate dar cu 10 milioane de euro”, adica pretul a doi km de autostrada. Intre timp, pe fir a intrat firma PD-L, Geolink, care a avansat pretul de sapte milioane de euro pentru aceeasi lucrare. Actionar neoficial al acestei firme este, spun surse neoficiale, Horatiu Moldovan, membru PD-L si sef al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Timis. Fiindca nu avea arheolog angajat, Geolink a pierdut lucrarea, pe fir revenind Gauss. Care si-a depus o ultima oferta, de 1,5 milioane de euro, cu care a și caștigat.

Contracte cu Agenția Domeniilor Statului
ADS detine inca suprafete libere de contract totalizand 39.421 ha, a caror contractare ar putea aduce bugetului de stat aproximativ 10,7 mil. lei pe an. "Conducerea ADS are ca obligatii "gestionarea si exploatarea terenurilor prin incheierea oricaror forme de contracte, de exploatare eficienta" , sustin reprezentantii Ministerului Agriculturii. Precizand ca ADS a incheiat un contract cu SC Gauss Srl, SC Geoter Proiect SRL si SC Geosurvey SRL prin care aceste societati se angajau sa inventarieze suprafetele administrate de catre ADS, oficialii ministerului sustin ca obiectul acestui contract nu a fost indeplinit. "Din 2009 si pana in prezent reprezentantii ADS nu au luat masuri pentru a determina situatia exacta a terenurilor pe care le gestioneaza", se arata in document.

Razvan Robu