Procurorii spun ”Adio” băieților cu ochi albaștri

Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție a făcut public faptul că, până anul trecut, a existat un protocol între parchete și Serviciul Român de Informații. Procurorii trebuiau să lucreze cu SRI atunci când suspectul urmărit era înregistrat ambiental. Protocolul respectiv a încetat la momentul intrării în vigoare a Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale care a interzis implicarea serviciului secret în anchetele penale.

Parchetul ÎCCJ a denunțat un protocol încheiat cu SRI potrivit căruia procurorii erau obligați să lucreze cu agenții SRI atunci când cei pe care îi urmăreau erau înregistrați ambiental. Potrivit unui punct de vedere al Parchetului, ”încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații  a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.  În consecință, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituțională. În cadrul acesteia, contribuția ofițerilor de informații a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanța de judecată. Ofițerii serviciilor de informații – în unele cazuri s-a lucrat și cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfășurat nici un fel de activități de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală și din care reiese că activitățile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofițeri de poliție judiciară sub conducerea și coordonarea procurorilor.

În mod concret, atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu – filaje). Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor  privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competență”, arată anunțul făcut de parchet.

Dosarele făcute în tandem cu SRI

Anul trecut, conform unei decizii emise de Curtea Constituțională a României, procurorii care instrumentează diferite dosare nu vor mai putea apela la ajutorul SRI-ului pentru a realiza celebrele interceptări telefonice în baza cărora au fost făcute marile dosare de corupție de până acum.

Conform ultimului raport al SRI, interceptările au explodat în ultimii ani. Dacă în 2005 au fost eliberate 6.370 de mandate, anul trecut au fost emise aproape 40.000 de mandate. Informațiile au fost dezvăluite de ziaristul Radu Tudor. Conform unui calcul simplu, de când traian Băsescu a devenit președinte, numărul mandatelor de interceptare a crescut cu 600%. de asemenea, din 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat Hotărârea 45 prin care s-a aprobat realizarea Sistemului Național de Monitorizare a Comunicațiilor prin Satelit (MONSAT), un sistem de supraveghere bazat pe o serie de proiecte dezvoltate de americani.

Dosare precum Mită la CJ Cluj, Apostu, Radu Bica, ALRO, Bercea – Băsescu, Nana, Gazprom, Udrea – Cocos, “Gala Bute”, Blejnar – Marta, Duța – CNAS, Videanu – “băieții deștepti” din energie, Bebe Ionescu – BRD au fost făcute, în mare parte, în baza interceptărilor telefonice realizate de SRI.

După ce prevederea Curții constituționale va intra în vigoare, rămâne de văzut modalitatea prin care procurorii vor instrumenta anchetele la care lucrează. Vor apela la alte instituții, subordonate Ministerului Justiției și care vor fi abilitate să realizeze interceptări, sau vor face dosare fără a putea depune ca probe interceptările realizate. De asemenea,răspunderea procurorului va fi mai mare la certificarea înregistrărilor și va fi nevoit să depună la dosar suportul în original. SRI va putea în continuare să facă interceptări pe linia legii Siguranței naționale, însă nu în dosarele penale înregistrate la parchet.

Fenechiu și Tăriceanu ar fi vrut să controleze interceptările ambientale

În momentul de faţă, proba interceptărilor de comunicaţii telefonice se află într-un vid legislativ pentru că poate fi contestată. Pentru ca această probă să fie imbatabilă, ar trebui ca certificarea acestei probe să se facă prin intermediul unei “semnături electronice”, dar, în acelaşi timp, semnătura electronică nu a fost introdusă oficial în categoria înregistrărilor audio folosite drept probe judiciare. Fără această “semnătură”, absolut nimeni nu poate certifica că vocea din înregistrare îi aparţine persoanei indicată în rechizitoriu.

În urmă cu câțiva ani, înainte de a fi condamnat, Relu Fenechiu a militat pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC).

Anul trecut, proiectul lui Fenechiu a fost reșapat de Călin Popescu Tăriceanu care a propus și el înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, care să aibă competenţă în domeniul interceptării comunicaţiilor.

Însă, apariţia unei astfel de autorităţi ar însemna că SRI-iul rămâne fără “jucăria” preferată, interceptările de comunicaţii. În 2007, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect privitor la înfiinţarea unei astfel de autorităţi, dar de atunci proiectul este blocat în avizele comisiilor parlamentare.

Dacă această Autoritate ar fi înfiinţată, conform legii propuse, SRI ar trebui să renunţe la toată aparatura de interceptare şi la toată arhiva cu înregistrări. “Sistemele, echipamentele şi dispozitivele de interceptare, bazele de date şi evidentele, inclusiv arhiva şi celelalte documente deţinute şi gestionate de toate entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, referitoare la activitatea de interceptare a comunicaţiilor se preiau de către Autoritate, cu titlu gratuit, pe baza de protocol de predare – primire, încheiat în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Autoritatea preia, cu titlu gratuit, pentru buna desfăşurare a activităţii de la alin. (1), spaţiile şi dotările aferente”.

Conform textului de lege care stă la baza înfiinţării ANIC, Autoritatea va avea personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului.

Circa 300 de atacuri la siguranţa naţională pe lună

În momentul de față, autorităţile au voie să stocheze, în cazul telefoniei, numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, iar în cazul e-mail-ului sau telefoniei prin internet se vor stoca datele utilizatorului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării. Spre exemplu, în 2013, Înalta curte de Casaţie şi Justiţie a emis peste 3.600 de autorizări de interceptare, ulterior numărul acestor autorizații crescând vertiginos. “Numărul propunerilor admise având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în cazul indiciilor de ameninţări contra siguranţei naţionale este de 3.602 în anul 2012 şi 2.197 până la data de 8 august 2013”, se arată într-un răspuns al ÎCCJ publicat de luju.ro. Instanţa supremă, în mai puţin de doi ani, Înalta Curte a emis aproape 6.000 de mandate de interceptare în baza unor indicii privind ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

Mai exact, în 2012, ICCJ a emis 3.602 de mandate pe siguranţa naţională, iar în primele şapteCifrele care arată un “fenomen”, care derivă din marile pericole la adresa României, sunt atestate de  Înalta Curte: “Numărul propunerilor admise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în cazul indiciilor de ameninţări contra siguranţei naţionale este de 3.602 în anul 2012 şi 2.197 până la data de 8 august 2013”.

Sebastian Albescu