Directorul de arheologie de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a dat o declarație pe propria răspundere în luna octombrie conform căreia nu a fost colaborator al Securității. De altfel, aceasta a fost declarată colaborator al Securității de către CNSAS, iar contestația a pierdut-o pe fond. Mai precis, magistrații Curții de Apel București au respins inadmisibilitatea acțiunii directorului. Aceasta are termen la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe 1 aprilie 2014. Dacă magistrații vor confirma decizia Curții de Apel, aceasta este pasibilă de închisoare.
Viorica Crișan a fost declarată în 2012 colaborator al Securității, conform Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). Ea a confirmat acest lucru pentru Gazeta de Cluj, însă nu a dorit să detalieze cazul său. Mariana Pavel, responsabila cu relații publice la Ministerul Culturii, a declarat că doamna Crișan nu trebuia să dea o declarație în privința statutului de colaborator al Securității, deși Legea 187/1999 o contrazice.
Art. 2 din ”Legea Oprea” spune că “Pentru a asigura dreptul de acces la informațiile de interes public, orice cetățean român cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnități sau funcții: s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean și municipal.” Mariana Pavel, responsabila relațiilor publice din Ministerul Culturii, a explicat că Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei nu este finanțat doar de la bugetul de stat, având și venituri proprii. Având în vedere că instituția este închisă de mai bine de trei ani, aceste venituri sunt aproape inexistente. Oricum, Pavel a explicat că angajații MNIT, neavând statut de funcționar public, nu a trebuit să dea o declarație privind colaborarea cu securitatea. Legea făcută de Marius Oprea o contrazice.
Oprea rupe colaborarea cu ea
“Nu am fost informat. Unii se spovedesc, alții nu. Ea o fi ales să tacă și să ascundă. Problema e că după lege, așa cum știu, că eu am făcut legea, ea când a fost directoare la muzeu trebuia să declare dacă a fost sau nu a fost colaborator al Securității. Totuși e muzeu național. Informatorii sunt plevușca societății. Pe mine mă interesează victimele, cei uciși și cei care au ucis. Asta înseamnă investigarea crimelor comunismului. Păi cum să îi am? Crezi că o să o mai țin la suflet. De unde era să știu? Dacă Viorica Crișan ar fi fost onestă ar fi spus. Mi-ar fi spus în ce situație a fost racolată. Poți să îi găsești circumstanțe atenuante. E cea mai proastă veste pe care o primesc. De la Cluj numai vești proaste primesc.
O să fac în continuare proiecte cu muzeul, dar o să evit să colaborez cu ea. Pot să colaborez foarte bine cu Carmen (n.r. Carmen Ciongradi, directoarea) și cu Emilian și cu Ghiță Petrov. Aveam nevoie să ne dea învoiri arheologice. Asta a însemnat colaborarea. Nu am scris articole împreună. Ea să își poarte crucea, dar în ceea ce mă privește nu cred că o să mai am cumva relații amiabile cu ea, deși dacă ar veni cam ca la spovedanie aș putea să o iert. Să îmi spună cine era securistul, pe mine securiștii mă interesează, nu informatorii. Atunci aș mai înțelege-o.
În România la căderea regimului erau 136.000 de informatori. De unde vrei să îi știu eu pe toți. Că nici în cartea de telefon nu îmi încap. Unii au ales calea spovedaniei, alții nu. Nu eu sunt cel care să îi reclame. Trebuie să avem un pic de discernământ. Într-un fel e și de bine. Dacă ea ar fi colaborat în continuare cu serviciile nu aflați că a fost colaborator înainte de 1989“, a declarat pentru Gazeta de Cluj Marius Oprea, istoric și director al departamentului Investigaţii Speciale al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.
Crișan a recunoscut colaborarea
”Doar că lucrurile sunt interpretabile și trebuie să ajungem până la final dacă este adevărat sau nu. Atunci când ești pălmuit și ești obligat să semnezi o chestiune, este adevărat (n.r. întrebată dacă a colaborat cu Securitatea)”, a declarat Viorica Crișan, director de arheologie. Întrebată cine a silit-o să facă acest pas, ea nu a dorit să ofere mai multe informații și a devenit dintr-o dată foarte ocupată.
Conducerea MNIT lucrează cu securiști
Actuala directoare a MNIT, Carmen Ciongradi, a spun că ea nu e interesantă de colaboratorii Securității.
“Nu e o problema care să mă privească pe mine. Nu e problema mea. Nu eu numesc directorii adjuncți, ci ministerul. Eu am lucrat întotdeauna foarte bine cu ea. Nu am nici o problemă cu chestia asta. Nu mă privește pe mine dacă a colaborat. Eu am colaborat foarte bine și eu voi colabora și în continuare cu ea”, arată directoarea Ciongradi.
Până la urma urmei securiștii conduc șantierele din România. Șantierul MNIT de la Covasna este condus de către Viorica Crișan. Iar nimeni nu are nimic împotrivă…
Tiberiu Hrihorciuc
