Statul tratează fiecare român ca pe un potențial infractor și pune SRI să îl intercepteze

77

Potrivit unor declarații făcute de europarlamentarul Mircea Diaconu, în România s-au emis de 16 ori mai multe mandate de ascultare pe siguranță națională decât în SUA. În cadrul ședinței respective care a avut loc în plenul Parlamentului European, noul premier al României, Viorica Dăncilă, nu s-a prezentat. Anul trecut, fostul Ministru de Interne Carmen Dan a inițiat un proiect de reorganizare a Direcției Generale Anticorupție într-un serviciu de interceptare a transmisiilor de date (telefonie, mail, etc.). La Cluj va fi unul dintre centrele operaționale ale acestui nou serviciu.

 

Potrivit unor declarații făcute de europarlamentarii români în plenul PE, statul român își tratează cetățenii ca pe niște potențiali infractori.

”Sunt îngrijorat de statul de drept din România, cred că are probleme. România a devenit statul cu cele mai multe condamnări CEDO pentru abuzuri contra cetăţenilor ei şi nimeni nu răspunde. Statul de drept are probleme, da. În România au fost date într-un an de 16 ori mai multe mandate pe siguranţa naţională decât a dat FBI. S-au emis mandate, au fost ascultaţi mii de cetăţeni pe motive de siguranţă naţională, ca să zic mai simplu terorism. Într-o ţară în care nu există niciun terorist şi niciun act de terorism. La alegeri au apărut o mie de „terorişti”. Statul de drept are probleme în România. Parlamentul trebuie să repare aceste probleme şi nu trebuie să ceară părerea nimănui. Vreau independenţa justiţiei, dar mai ales a României”, a declarat Mircea Diaconu, la dezbaterea din Parlamentul European pe tema sistemului judiciar din România.

De asemenea, Emanuel Ungureanu a declarat că „PSD susţine că face reformă, dar cine poate avea încredere în PSD? Poţi lăsa un hoţ să stabilească preţurile în magazinul care fură? Prima decizia a Guvernului a fost să modifice legile pentru infracţiunile liderilor. Modificările propuse fac din procurori anchetatori de mana a zecea. Parlamentarii PSD au respins cererile de urmărire care îi priveau pe liderii PSD. Întrebat de ce numește în Guvern politicieni cu probleme penale, un lider PSD a răspuns: «Pentru că putem'”. Parlamentul European trebuie să comunice PSD că poate numi ce e legal, iar mesajul trebuie transmis Guvernului României”, a declarat europarlamentarul PPE.

monica macovei

Stat polițienesc

Anul trecut, fostul Ministru al Internelor, Carmen Dan, anunța că are un proiect de reformare a Direcției Generale Anticorupție. Potrivit proiectului vor exista trei centre operaționale, la Iași, Timișoara și Cluj Napoca.

Între 2010 şi 2015, instanţele din România au aprobat mandate peste 100.000 de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obţinute de profesorul de drept Radu Chiriţă de la instanţe. Numărul persoanelor ascultate este aproape triplu estimează el. „De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a explicat Chiriţă. Până anul trecut la decizia CCR care a tăiat din competenţa SRI în domeniu, în 10 ani de zile, potrivita rapoartelor de activitate, Serviciul a pus în executare peste 250.000 de acte de autorizare pentru interceptarea comunicaţiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul, ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005.

în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanţă autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri. Rata de admitere este foarte ridicată, în general apropiindu-se de 100%, indiferent de numărul solicitărilor.

„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă


Interceptări pe bandă rulantă

„Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă. Potrivit rapoartelor prezentate Parlamentului, din 2005 până în 2014, Serviciul Român de informaţii a pus în aplicare 250.454 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (telefoane, e-mail, etc). Numărul acestora a crescut de peste 11 ori în acest interval, ajungând de la 3.849, în 2005, la 44.759, în 2014. Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, iar SRI  a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.


Monicăi Macovei i-a fost tăiat microfonul pentru logoree

„Românii au strigat în stradă «Vrem justiţie, nu corupţie!”. La noi prezumţia de nevinovăţie este mult mai protejată decât prevede directiva. Ce vor să facă prin modificările la codurile penale? Este foarte important pentru că va fi afectată cooperarea judiciară. Spre exemplu, vor ca o persoană să fie investigată numai după ce persoana a fost înştiinţată că este anchetată”, a declarat Monica Macovei. În cadrul dezbaterii, europarlamentarul Dan Nica a cerut ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent în sală, să poată lua cuvântul, însă solicitarea i-a fost refuzată pe motiv că procedura prevede ca la dezbaterea din Parlamentul European să fie prezentă Viorica Dăncilă, premierul României, care a fost invitată, dar nu s-a prezentat.

 

LĂSAȚI UN MESAJ