Mănăstire clujeană, restaurată cu 10 milioane de euro

O companie de arhitectură clujeană a anunțat că va demara proiectul de restaurare a Mănăstirii Franciscane, a cărui valoare a fost estimată la 10 milioane de euro. Biserica datează din secolul XI și a suferit mai multe valuri de restaurare și deteriorare, fiind acum adusă la potențialul cuvenit.

„Proiectul de restaurare, reabilitare şi reamenajare a Mănăstirii Franciscane din Cluj, realizat de Arh Service Guttmann & Comp SNC şi Retro Studio SRL, este în curs de realizare. Din cauza degradărilor şi întreţinerii precare a spaţiului în ultimul secol, măsurile tehnice vor fi complexe şi esenţiale, de la structură şi până la finisaje. Până în prezent s-au realizat studiile preliminare de istorie a artei, cercetarea de parament, săpăturile arheologice, studiile geologice, componente artistice de piatră, pictură murală, vitralii, expertiza structurală şi proiectul la nivel de studiu de fezabilitate, în ceea ce priveşte refuncţionalizarea, punerea în valoare a elementelor evolutive arhitectonice, consolidarea şi noul concept pentru dotarea cu instalaţii de apă-canal, termice, instalaţii electrice şi de joasă tensiune. Aceste lucrări au fost începute la sfârşitul anului 2012 şi sunt programate să se termine la sfârşitul anului 2013″, se arată într-un comunicat al firmei de arhitectură.

Muzeu al Ordinului Franciscan

“Ineditul proiectului de restaurare este dat de reconvertirea funcţiunii ansamblului arhitectural, creându-se o simbioza între valorile culturale şi mănăstirea propriu-zisă. Datorită faptului că numărul de călugări este restrâns, surplusul de spaţiu va găzdui un mic muzeu al Ordinului Franciscan. De asemenea, va fi creat un Studio Artistic, care se doreşte un spaţiu polivalent pentru artă şi arhitectură, incluzând spaţii pentru pedagogia muzeală şi ateliere de conservare-restaurare”, a declarat arhitectul Guttmann Szabolcs, preşedinte OAR Transilvania.

Datorită multiplelor straturi construite de-a lungul vremii în subsolul mănăstirii, acesta va deveni un spaţiu ideal pentru prezentarea vestigiilor arheologice, de la perioada romană până în Ev Mediu şi baroc. Aici se pot surprinde suprapunerile elevaţiilor şi reamenajărilor din perioada oraşului Napoca şi al Clujului medieval. Mai mulţi ingineri, arheologi, arhitecţi, chimişti şi biologi s-au implicat deja în proiectul de restaurare, reabilitare şi reamenajare a mănăstirii.

Istoria obiectivului clujean

Istoricul mănăstirii din Piaţa Muzeului începe în secolul al XI-lea, când pe acest loc a fost ridicată o biserică romano-catolică, distrusă însă în întregime de către tătari în 1241, anul marii invazii. În locul ei s-a construit actuala biserică, în perioada 1260-1290, în stil romanic târziu. Călugării dominicani au lărgit biserica în secolul al XV-lea, folosind elemente gotice şi au ridicat o mănăstire, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara.

Alungarea catolicilor de către protestanţi în 1556 a coincis cu schimbarea funcţiunii mănăstirii, în şcoală protestantă, parţial locuinţa reginei Ungariei, Izabella. Odată cu instaurarea dominaţiei Habsburgice, mănăstirea a revenit cultului romano-catolic şi a fost folosită de iezuiţi, până când aceştia au finalizat construcţia propriei biserici şi a colegiului Convictus Nobilium. Biserica a fost cedată franciscanilor în 1725, iar câţiva ani mai târziu aceştia au început o restaurare a monumentului prin care au fost reboltite interioarele în stil baroc şi construit turnul monumental de pe faţada vestică. Mănăstirea era cunoscută şi pentru vestita sa bibliotecă, iar în prima parte a secolului al XX-lea ca sediu al tipografiei “Sfântul Bonaventura”. La începutul secolului al XX-lea a fost restaurată într-o formulă neo-gotică. În perioada comunistă, clădirea a adăpostit “Liceul de Muzică Sigismund Toduţă”, iar din 1990 biserica a redevenit mănăstire.

Potrivit firmei de arhitectură care lucrează la restaurarea Mănăstirii Franciscane, din cauza degradării şi întreţinerii precare a spaţiului în ultimul secol, se impune luarea de măsuri tehnice complexe, de la structură şi până la finisaje.

Diana Gabor

Romeo și Julieta la Cluj

Într-una din porţiunile din cimitirul vechii Mănăstiri Dominicane identificate în cadrul cercetării au fost găsite două morminte care au atras atenţia prin insolitul poziţiei celor înhumaţi. Este vorba de două schelete descoperite stând faţă în faţă şi ţinându-se de mână, numiţi „Romeo şi Julieta de la Cluj” de presa locală. Potrivit specialiştilor, cele două persoane aveau în jur de 30 de ani. Bărbatul ar fi fost ucis în mod violent.

“Spre marea noastră surpriză sunt foarte multe răni pe corp. Pentru un singur ins, să ai mai mult de şapte răni este un lucru destul de rar. Rar şi foarte greu de interpretat, pentru că şi pe o parte a scheletului şi pe cealaltă, pe spate, sunt aceste răni. Probabil a fost prins între doi pereţi ”, a declarat Adrian Andrei Rusu, cercetător al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca.

Primul sediu al Finanțelor clujene

Arheologii care au realizat săpăturile arheologice în cadrului complexului monastic aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, informează instituţia într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, ruinele romane, peste care sunt suprapuse construcţii medievale sau mai recente, sunt extinse pe suprafaţa ansamblului. Astfel, în patru puncte diferite fundaţiile clădirilor mai noi au fost suprapuse peste ruinele romane.

O construcţie mai mare a atras atenţia în mod deosebit, arheologii considerând că ar putea fi vorba chiar de Palatul Procuratorului din zonă,  acesta fiind descoperit la doar câţiva metri de criptele mănăstirii. „Este vorba despre locul în care se afla un fel de minister de Finanţe. Cel care încasa impozitele, care plătea soldele soldaţilor, deci cel care asigura funcţionarea economică a părţii de Nord-Vest a provinciei Dacia, care se crede că ar fi avut sediul la Napoca o vreme”, a explicat arheologul Viorica Rusu Bolindeţ.