Una din aberaţiile Noului Cod Penal a produs o premieră la Bistriţa! Pătatu şi Ciasar, puşi în libertate după ”Furtul Secolului”

390

O decizie a justiţiei bistriţene, absolut halucinantă, este o premieră în materie penală.Doi indivizi periculoşi, cu un CV impresionant, în special spargeri şi furturi din locuinţe, după ce au dat un tun de circa 110.000 de euro, catalogat ca „furtul secolului” în Bistriţa, au fost absolviţi de orice vină prin încetarea procesului penal. „Minunea” a fost posibilă datorită aberaţiilor din Noul Cod Penalşi a fost realizată prin intermediul unui mediator, victima şi cei doi hoţi împăcându-se.


La ora actuală jurisprudenţa în materie penală este plină de cazuri de acest fel, controversate. O persoană care comite mai multe furturi mărunte – mâncare, obiecte de îmbrăcăminte, în general lucruri cu o valoare redusă, de exemplu 15 fapte, riscă prin cumularea pedepselor aproape 15 ani de închisoare.Prin comparaţie aceeaşi pedeapsa sau chiar mai mică o riscă şi o persoană care a comis infracţiuni deosebit de grave, gen omor, evaziune fiscală cu pagube imense, sau chiar cu suspendare de 2-3 ani.

„Deştepţii” care au realizat Noul Cod Penal poate au gândit uman corect,în sensul că, pentru anumite găinării să intervină împăcarea, iar hoţul să scape. După Noul Cod, furtul simplu este pedepsit cu 6 luni la 3 ani închisoare sau amendă penală în comparaţie cu fostul cod când pedeapsa era 1-12 ani.

Conform art.159 alin.3 teza a doua din Noul Cod penal ”împăcarea părţilor produce efecte (…) şi  dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei”. Acesta este practic articolul care i-a pus în libertate pe  Ioan Buda, zis „Pătatu” şi pe tovarăşul de furturi calificate din Cluj, Vasile Ştefan Ciasar, o aberaţie a Noului Cod Penal, alături de multe altele. Articolul în cauză a constituit obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată într-o speţă analizată de CCR care a constatat că”împăcarea constituie înţelegerea intervenită între persoana vătămată/partea civilă şi suspect/inculpat de a pune capăt conflictului născut din săvârşirea infracţiunii şi de a renunţa la punerea în mişcare a acţiunii penale sau la continuarea procesului penal”.

Instituţia împăcării este reglementată prin dispoziţiile art. 159 din Codul penal, articol ce încheie sediul materiei rezervat ansamblului cauzelor care înlătură răspunderea penală.

Conţinutul instituţiei împăcării din Noul Cod Penal a fost substanţial reconsiderat faţă de cel din Codul penal din 1969 (art. 132), prin instituirea unor noi condiţii şi introducerea de dispoziţii exprese privind funcţionarea instituţiei în cazul persoanei juridice, remarcându-se, în primul rând, restrângerea sferei infracţiunilor în cazul cărora este aplicabilă. Astfel, potrivit art. 159 alin. (1) din Codul penal,”împăcarea poate interveni numai în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiuşi numai dacă legea o prevede în mod expres”.

Instituţia împăcării este incidentăşi în cazul în care Ioan Buda şi Vasile Ştefan Ciasarau fost acuzaţi de furt calificat, faptă prevăzută de art.229 alin. (1) şi alin (2), lit. b şi c din Codul penal.

 

Sloboda, patron cu probleme şi bani ţinuţi la saltea

Ioan Buda zis „Pătatu” şi Vasile Ştefan Ciasar sunt nişte experţi în domeniul spargerilor şi furturilor din locuinţe.Infracţiunile comise de aceştia sunt un pericol permanent pentru liniştea şi ordinea publică, pentru siguranţa cetăţenilor. Erau în atenţia oamenilor legii, a celor de la Investigaţii criminale, din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud şi nu numai. Spargerea de la Bistriţa, cunoscută ca „Furtul Secolului”, i-a adus mai aproape de vizorul acestora.

Lui Valentin Sloboda, un om de afaceri din Bistriţa, i s-a furat suma de 110.000 euro, echivalentul a 495.000 lei. Deşi la început lovitura celor doi părea că va deveni un răsunător AN, cei de la Investigaţii criminale de la Bistriţa s-au mobilizat exemplar şi prin metode specifice i-au identificat pe ”Pătatu” şi pe Ciasar. Au fost luaţi în vizor, puşi în filaj, li s-au monitorizat comunicaţiile electronice, măsuri care au dus la prinderea în flagrant a celor doi într-un service auto din Viişoara. În autoturismele celor doi au fost găsitemai multe bunuri , inclusiv bijuterii care ar proveni de pe urma mai multor spargeri de locuinţe, una dintre acestea petrecându-se, chiar în ziua în care au fost prinşi de poliţişti. Furtul comis în dauna lui Valentin Sloboda, patronul Luxtinvalis, a avut nişte mici ciudăţenii. Deţinerea de către un comerciant de haine vechi a sumei de 110.000 euro la saltea, ascunşi de ochii Finanţelor bistriţene şi lovitura ”la pont” a hoţilor a trezit anumite întrebări.

CV-ul lui Valentin Sloboda în calitate de om de afaceri arăta faptul că în 2010 a vândut marfă contrafăcută, parfumuri şi îmbrăcăminte, în special articole sportive. Ca urmare a acestui fapt, în urma unor reclamaţii depuse de mai multe persoane care s-au considerat înşelate după ce au achiziţionat marfă falsificată de la un magazin ce-i aparţinea, Sloboda a fost acţionat în instanţă, fiindu-i cerute despăgubiri de 40.000 euro. Acesta a fost acuzat pentru punerea în circulaţie de mărfuri cu marca contrafăcută, iar instanţa a dat câştig de cauză păgubiţilor. În final a fost obligat să plătească suma de 32.490 euro despăgubiri şi 5.570 euro, prejudicii morale persoanelor păgubite şi înşelate.Lipsa de pricepere în afaceri, neşansa sau ghinionul se pare că s-au ţinut lanţ de Valentin Svoboda. În 2013, afacerea i-a intrat în colaps, iar drept consecinţă la data de 16.07.2013 la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost înregistrat dosarul nr. 4870/112/2013, având drept obiect falimentul la cererea debitorului. Între timp a fost numit şi un lichidator, Cabinetul Individual de Insolvenţă Ioja Paula Sabin, iar Valentin Sloboda a fost numit ADMINISTRATOR SPECIAL AL PROPRIEI FIRME.Creditorii care au cerut intrarea firmei în faliment, E.ON Gaz şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, intenţionează să-şi recupereze prin intermediul instanţei de judecată creanţele.

inchisoare

Hoţii au acţionat cu precizie

Furtul a avut loc în data de 7 martie 2016, în apartamentul lui Valentin Sloboda din str. Călimani din Bistriţa, în intervalul orar 11.00-11.30, aspect care rezultă din imaginile furnizate de camera de supraveghere instalată de proprietar la intrarea în apartament. Hoţii, ”Pătatu” şi Ciasar au acţionat mai mult ca sigur la pont, fiindcă după toate aparenţele au cunoscut cu exactitate programul lui Sloboda. Mai mult, au ştiut cu precizie locul unde ţinea proprietarul banii feriţi de ochii Fiscului, au cunoscut cu exactitate locul amplasării camerei video de la intrarea în apartament, dar mai ales au cunoscut mărimea sumei dosită de afacerist, tentantă pentru orice hoţ.

Infractorii au acţionat profesionist, cu sânge rece, calm, fără grabă, cu mişcări precise, cunoscând şi fiind familiarizaţi cu topografia locului. Imaginile de pe camera video instalată la intrarea în apartament, arată pe unul din hoţi, un individ tânăr, înalt, subţirel, îmbrăcat în culori închise, cu o şapcă trasă pe ochi, care-i ascundea complet faţa, pe Ciasar. Uşa de acces a fost forţată prin metoda spargerii butucului care constă în îndepărtarea şildului broaştei, apoi cu diverse instrumente se rupe butucul, iar cale de acces într-o incintă este liberă. Aşa cum rezultă din imagini, hoţii s-au poziţionat astfel faţă de camera de supraveghere, încât aceasta nu le-a reţinut nici un detaliu al feţei, aspect care ar fi putut duce la o eventuală identificare. Interesant este şi momentul orar în care a fost dată lovitura, o perioadă a zilei în care predomină liniştea, între vânzoleala de dimineaţă, cu oamenii mergând la lucru, iar copii la şcoală, şi orele amiezii când agitaţia şi mişcarea pe scară începe din nou să crească.

Spărgătorii nu au lăsat nici un fel de urme în interiorul apartamentului. Au acţionat curat, au mers drept la ţintă, ştiind precis unde este păstrat micro-seiful în care Sloboda îşi păstra economiile dosite de Fisc. Din casă a mai dispărut un mic troler în care hoţii au introdus seiful cu banii pentru a-l putea transporta fără să atragă atenţia.

Victima, Valentin Sloboda a relatat poliţiei că seiful cu cei 110.000 de euro era depozitat într-un dulap de haine în dormitor. Activitatea hoţilor după ce au forţat uşa de la intrare şi au pătruns în apartament a fost surprinsă de o cameră montată în interiorul acestuia. Imaginile arată că au mers la sigur, exact la dulapul din dormitor unde era păstrat seiful şi pe care l-au luat, l-au introdus în trolerul găsit undeva pe hol şi au părăsit liniştit apartamentul.

Referitor la suma respectivă de banii, 110.000 euro, Valentin Sloboda a declarat că sunt economiile lui de o viaţă, bani strânşi pentru a achiziţiona o casă. Este convins că lovitura a fost dată de cineva apropiat, care ştia de bani şi de locul în care erau păstrată suma respectivă, sau că cineva din apropiaţii lui a vorbit despre banii respectivi, iar informaţia a ajuns la cine nu trebuie.

„Pătatu” şi tovarăşul lui clujean au alcătuit şi poate vor mai alcătui, având în vedere decizia justiţiei bistriţene, o adevărată echipă de şoc.

Din cele cunoscute de poliţie, celor doi le-a mai căzut victimă unul din fraţii Peica ce deţin Agro-Ardealul, căruia i-au furat peste un miliard şi patru sute de mii de lei. O altă victimă, Roxana, a comis imprudenţa ca la o petrecere să se laude că şi-a vândut maşina  cu 8.000 lei. I-au spart casa prin forţarea butucului, negăsind banii sau mulţumit şi cu bijuteriile de aur găsite. Cei doi se pare că mai sunt suspectaţi de către poliţişti de comiterea unui alt furt de 100.000 euro, cei doi fiind semnalaţi poliţiei la bordul unui autoturism BMW în preajma locaţiei de unde au dispărut banii. Victimă celor doi se pare că le-a căzut şi un anume Alin Pedală, unul din oamenii lui ”Mădăritu”.În evidenţele poliţiştilor de la Investigaţii criminale se pare că echipa de şoc, ”Pătatu” şi Ciasar, mai suntbănuiţi de comiterea a trei furturi din locuinţe, fapte săvârşite prin efracţie, în perioada martie-mai 2016.

 

Ciasar, scăpat de gratii în 2015. Tot pentru furt

Vasile Ştefan Ciasar a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Bistriţa în aprilie 2015, unde a fost închis tot pentru furt. În mai 2016, a fost arestat preventiv pentru spargerea din Bistriţa. În iulie 2016, a fost plasat în arest la domiciliu, iar spre sfârşitul anului a fost eliberat sub control judiciar.La începutul acestui an, poliţia clujeană a cerut ajutorul cetăţenilor pentru identificarea hoţilor care au furat 80.000 de euro dintr-o locuinţă din Huedin. Poliţiştii l-au reţinut în acest dosar, în martie, pe Ştefan Ciasar. Însă, în 10 martie, Judecătoria Huedin a respins propunerea Parchetului de pe lângă Judecatoria Huedin de luare a măsurii arestării preventive şi a dispus punerea în libertate a acestuia. Apoi, Tribunalul a respins contestaţia parchetului. Dosarul este încă în lucru, nefiind trimis în judecată la instanţă.

proces-tribunal

Şi-au primit „uneltele” înapoi

La percheziţiile care au avut loc după prinderea lor în flagrant la Viişoara, au fost identificate bijuterii furate din comiterea altor spargeri, în valoare de 20.000 lei, 8.700 lei şi 1.800 euro, precum, atenţie dispozitive electronice şi ustensile folosite la comiterea spargerilor de locuinţe.

Sentinţa Judecătoriei Bistriţa din data de 31 mai 2017, care a dispus încetarea procesului penal faţă de Vasile Ştefan Ciasar şi Ioan Buda, zis „Pătatu”,în cazul jafului de 110.000 euro în dauna omului de afaceri Valentin Slobodă, arată că părţile s-au împăcat prin intermediul unui mediator, Bianca Pintea şi a avocaţilor celor doi, Cornelia Beldean şi Anca Roxana Giurgean. Aberaţia datorată Noului Cod penal, arată că Ştefan Vasile Ciasar şi-a primit înapoi sculele folosite la spargeri, instrumentar pentru deschiderea butucurilor de yală, dispozitive pentru citit carduri bancare cu cip, telefoane mobile, cartele telefonice, acumulatoare,un pistol manual, două binocluri, două laptopuri,o cameră foto/video,2 staţii radio, cercei, mănuşi, unautovehiculul marca Volkswagen model Golf cu nr. de înmatriculare CJ-09-CUJ de culoare neagră,iar ”Pătatu” un autoturism marca BMW 730D cu nr. de înmatriculare TM-16-RYM de culoare neagră, un alt autoturism marca BMW 530D cu nr. de înmatriculare BN-10-NBB de culoare gri.

Era normal, cei doi nu puteau rămâne fără un loc de muncă, iar instanţa bistriţeană miloasă a decis în acest sens.

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ