Vereş rămâne cu amenda şi o rampă neautorizată

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis ca firma Salprest Rampă, care gestionează groapa de gunoi provizorie a Clujului, să plătească amenda dată de Garda de Mediu. De asemenea, conform şefului instituţiei, Bogdan Costea, inspectorii de mediu au depus şi o plângere penală pe numele lui Eugen Vereş pentru că au fost depozitate gunoaie pe rampă fără a exista autorizaţie de mediu.

După ce rampa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă, Eugen Vereş a venit cu soluţia unei rampe provizorii. Însă, inspectorii Gărzii de Mediu au amendat societatea lui Vereş pentru că s-ar fi putut declanşa procedura de infringement asupra României.

“De la data intrării în vigoare a HG nr. 349/2005 până în prezent (inclusiv perioada ulterioară datei de 16.07.2010, depozitarea deşeurilor în Depozitul Pata Rât s-a făcut fără obţinerea în prealabil a autorizaţiei de mediu, conform art. 12, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 27, alin. (2) din HG nr. 349/2005. Pentru depozitarea temporară a deşeurilor municipale, S.C. SALPREST RAMPĂ S.A. a solicitat eliberarea autorizaţiei de mediu, dar nici până în prezent nu a obţinut această autorizaţie. Motivaţia neemiterii autorizaţiei este litigiul asupra terenului pe care este amplasată rampa de deşeuri şi deci nu există un act juridic care dă dreptul la utilizarea terenului pe care funcţionează platforma de stocare temporară”, arată un răspuns al Gărzii de Mediu. De asemenea, reprezentanţii instituţiei au mai arătat că “în cazul în care aceste măsuri nu ar fi fost aplicate, împotriva României ar fi fost declanşată procedura de infringement de către Comisia Europeană, cea ce presupune ca statul să plătească, pentru fiecare zi de întârziere pe perioada de timp cât persistă nerespectarea prevederilor comunitare, o sumă ce poate ajunge la 135 000 euro”.

“Schema” lui Vereş nu a mers

Cei de la Salprest Rampă au contestat decizia Gărzii de Mediu la Curtea de Apel Cluj, însă, potrivit unei soluţii emise săptămâna trecută, magistraţii au menţinut amenda dată.

“Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC Salprest Rampa SA în contradictoriu cu pârâta GNM – CG (GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL, DIRECŢIA GENERALĂ CONSTROLUL POLUĂRII, n.red.). Respinge cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanta SC Salprest Rampa SA în contradictoriu cu MCN şi CJC ca inadmisibilă şi ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, arată soluţia emisă de magistraţii Curţii de Apel Cluj

Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare faptul că soluţia rampei temporare, gestionată de Salprest Rampă, nu a fost o găselniţă de ultimă oră. Cu un an înainte de darea în folosinţă a acestei rampe provizorii, Eugen Vereş a concesionat un teren de la administraţia comunei Apahida pentru a putea oferi autorităţilor clujene o soluţie de stocare a deşeurilor de ultim moment. Mai mult, de mutarea gunoaielor care se vor strânge la “Pata Rât 2” către viitoarea rampă ecologică de pe raza comunei Feleac se va ocupa tot Vereş. Pentru a îl încurca pe Vereş, reprezentanţii Rosal au depus o contestaţie la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) pentru că autorităţile nu ar fi cerut un studiu de impact în legătură cu proiectul de groapă de gunoi temporară.

Miliardele de euro din gunoaie doar pe hârtie

Conform Strategiei şi Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, elaborate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, se prevede ca, până în anul 2022, deşeurile generate de activităţile casnice şi industriale vor fi depozitate în mod organizat, în aşa numitele depozite de deşeuri ecologice. Astfel, până în 2022, ministerul îşi propune să realizeze, la nivel naţional, 50 de depozite ecologice zonale de capacitate mare. Costurile pentru realizarea acestor depozite se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro. În cazul viitoarei rampe de la Cluj, accesul se va face prin intermediul centurii ocolitoare. Normele europene de mediu prevăd ca distanţa minimă de la cea mai apropiată locuinţă faţă de rampă să fie de 500 de metri, întregul ansamblu să fie împrejmuit şi securizat, intrarea să se facă doar pe bază de cartelă iar deşeurile procesate să fie selectate. Suma totală necesară investiţiei va proveni în proporţie de 80% din fondurile UE, 18% din aceasta de la bugetul de stat şi 2% din fondurile CJ Cluj. Conform legislaţiei în vigoare, viitoarea rampă ecologică va deservi întregul judeţ, neputându-se construi decât un singur depozit ecologic

CIFRĂ

7.000 mp este suprafaţa rampei temporare cu care Eugen Vereş a luat “caimacul” deşeurilor la Cluj

Întrecere pe gunoaie

De peste zece ani, autorităţile locale şi judeţene se întrec la sânge pentru realizarea unei  rampei ecologice regionale. În repetate rânduri, Garda de Mediu a ameninţat cu amenzi pentru neînchiderea actualei gropi de gunoi. În perioada 2001-2003 CJ Cluj a mai ratat un proiect privitor la ecologizarea deşeurilor. Administraţia judeţeana a achiziţionat cu peste patru milioane de euro două utilaje de tip Power Pack, care însa erau la mâna a doua. Momentan acestea sunt defecte si depozitate la Gherla şi Câmpia Turzii. Această afacerea a fost şi în atenţia PNA, dar dosarul nu s-a soluţionat cu nicio acuzaţie. Neregulile sesizate au constat în faptul că autoritatea judeţeană nu a organizat o licitaţie publică, ci s-a format o comisie de negociere formată din Liviu Medrea, Radu Spânu, Petru Malai, Szekely Istvan, Daniel Prigoană, Dorin Ciatarâs, Virgil Blasiu, Ioan Ungur, Ioan Vasinca, Nicolae Pop şi Lucia Todoran. Banii necesari cumpărării sistemului au fost obţinuţi printr-un credit bancar de la Banca Ţiriac. Firma prin care s-au cumpărat utilajele a fost XPO Externe Projekt Organization, o societate de consultanţă reprezentată de un anume Willi Pichler. Însă, în urma recepţiei, utilajele s-au dovedit a fi second-hand şi, după ce au fost duse în localităţile Turda şi Dej, au ajuns fiare vechi. Din această afacere, cea mai câştigată parte a fost Banca Ţiriac, care a băgat în conturi în jur de 900.000 euro (reprezentând valoarea dobânzilor, comision de risc, etc. n.red.).

Răzvan Robu