Margaretei Jula, femeia de 64 de ani acuzată că a provocat deliberat explozia în urma căreia au fost distruse 16 apartamente dintr-un imobil din comuna Floreşti, a fost condamnată de către Tribunalul Cluj la pedeapsa cu 10 ani de închisoare pentru infracțiunile de tentativă de omor deosebit de grav și distrugere de bunuri. De asemenea, instanța a obligat-o la plata a aproape 16.000 de lei despăgubiri civile pentru cei păgubiți în urma exploziei.
Margareta Jula și-a aruncat în aer propria locuință, cu care garantase un împrumut bancar ce nu a mai fost plătit, pentru ca acesta să nu ajungă pe mâna băncii. În urma exploziei au fost afectate, mai mult sau mai puțin grav, apartamentele vecine. Procuratura pune în discuție acuzația de tentativă de omor deosebit de grav. După un proces care a durat nu mai mult de un an, Jula a fost condamnată la pedeapsa cu opt ani de închisoare pentru distrugere și 10 ani de închisoare pentru infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav. Prin contopirea pedepselor a rezultat au rezultat zece ani de închisoare.
”În baza art.386 al.1 NCPP, admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei de tentativă la omor deosebit de grav de care e acuzată inculpata Jula Margareta, prin reţinerea agravantei prev. de lit.c din art.176 C. penal din 1969. Condamnă pe inculpata Jula Margareta, pentru comiterea infracţiunilor de distrugere… la pedeapsa de 8 ani închisoare, tentativă la omor deosebit de grav… la pedeapsa de 10 ani închisoare… Dispune contopirea pedepselor de mai sus, pentru ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare şi interzicerea pe 5 ani a exerciţiului drepturilor”, se precizează în Hotărârea instanței.
În ceea ce privește latura civilă a procesului, instanța a acceptat plata acelor despăgubiri care au putut fi probate. Ca urmare, Margareta Jula va avea de plătit aproape 15.000 de lei despăgubiri civile și încă 4.000 de lei cheltuieli de judecată.
Instanța ”obligă inculpata să plătească despăgubiri civile către următoarele părţi civile astfel: SC GROUPAMA ASIGURĂRI SA: pentru partea vătămată B.M. – 1.497,74 lei şi pentru partea vătămată M. G. – 5.218 lei; SOCIETATEA DE ASIGURĂRI REASIGURĂRI ASTRA SA Sucursala Cluj: pentru partea vătămată B. G. – 3.408,28 lei; pentru V. G.D. – 2.662,62 lei; pentru D. C. V. – 420 lei; pentru S. R. C. – 675 lei; pentru Ş.D.V. – 1.450 lei; pentru B. I. – 600 lei. Respinge pretenţiile băneşti formulate de restul părţilor civile ca nedovedite… În temeiul art.274 NCPP, obligă pe inculpată să plătească 4.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului”, se arată în Hotărârea 729 din 28 noiembrie 2014 a Tribunalului Cluj.
Fapta
Potrivit procurorilor,”în noaptea de 1 spre 2 iulie 2013, Margareta Jula a demontat, cu ajutorul unui cleşte, furtunul de alimentare cu gaz a aragazului din bucătăria apartamentului ei, în aşa fel încât să permită scurgerea gazului metan, concomitent cu aprinderea unei candele cu ulei, având intenţia să provoace o explozie care să distrugă apartamentul, după care a părăsit apartamentul, iar în jurul orei 02:00 a avut loc o explozie, care a provocat distrugerea apartamentului în care locuia, precum şi a uşilor metalice de intrare, tâmplăriei PVC a altor 14 apartamente şi a unui număr de şase autoturisme parcate în apropiere”.
Femeia, în vârstă de 63 de ani, a făcut acest gest întrucât apartamentul în care locuia, şi cu care a garantat pentru un împrumut în beneficiul unor cunoştinţe, urma să fie executat silit. Procurorul care a cerut instanţei să dispună arestarea preventivă a arătat că pericolul pe care îl prezintă lăsarea în libertate a acesteia „s-a dedus în speţă din gravitatea faptei, din modul concret în care aceasta a fost săvârşită, din conduita inculpatei în societate (a comis un omor) precum şi din atitudinea pe care acesta a avut-o după comiterea faptei (atitudinea în timpul urmăririi penale de emitere de declaraţii contradictorii fără explicaţii plauzibile). Cât priveşte pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei, trebuie avute în vedere gravitatea faptei şi consecinţele ei, indiferenţa inculpatei de a pune în primejdie viaţa altor persoane şi antecedenţa penală a inculpatei”.
Vecinii vor despăgubiri
În procesul în care este judecată Margareta Jula s-au constituit ca parte civilă 21 de persoane, între care şi două entităţi juridice: Asociaţia de proprietari a imobilului şi SC Imocredit IFN SA. Suma totală pe care cele 21 de părţi civile o solicită cu titlul de despăgubiri este de aproximativ 50.000 de lei. În afară de apartamentul în care locuia Margareta Jula a mai fost grav afectat unul singur, la parter. În rest, e vorba de uşi îndoite sau geamuri sparte din cauza exploziei, şi de cele 6 maşini avariate. Majoritatea vecinilor femeii, care au avut de suferit prejudicii în urma exploziei, cer sume cuprinse între 2.000-3.000 de lei.
La o săptămână după arestare, Margareta Jula şi-a cerut iertare vecinilor, printr-o scrisoare transmisă prin intermediul avocaţilor, în care a recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc. „Gestul acesteia reprezintă un act al unei persoane disperate, care la acel moment a considerat că a pierdut totul la o vârstă înaintată”, se arăta în scrisoare.
Declarația Margaretei Jula în fața instanței
În fața instanței. Jula a susținut că a în situația de a-și arunca în aer propriul apartament atunci când a fost evacuată din locuința sa de către banca Imocredit IFN. Cu câtva timp în urmă, ea semnase cu familia Petrea un contract de vânzare-cumpărare provizoriu, spune femeia, pe termen de trei luni, după care aceștia ar fi trebuit să i-l înapoieze. Imediat după semnarea contractului, familia respectivă l-a intabulat și s-a prezentat la Imocredit pentru a contracta un credit în valoare de 40.000 de euro. După ce soții Petrea nu și-au mai plătit ratele, banca a pus sechestru pe locuința cu care se garantase împrumutul, deoarece Petra Cătălin și Petrea Alexandrina declaraseră că au plătit Margaretei Jula 20.000 de euro pentru el, lucru pe care ea l-a dezmințit categoric. Atât banca cât și soții Petrea a făcut presiuni asupra ei să părăsească apartamentul. Cu o săptămână înaintea incidentului, a mers la bancă pentru a încerca să obțină o păsuire, dar, spune inculpata, angajații băncii au refuzat-o, spunându-i că e o escroacă și o mincinoasă. În data de 2 iulie ar fi trebuit să predea cheia la bancă, așa încât, cum nu suporta gândul că locuința pentru care muncise o viață va ajunge la altcineva, în noapte de 1 spre 2 iulie 2013 a aruncat-o în aer, fără să se gândească la viața vecinilor și la proprietățile din jur care puteau fi afectate. În schimb, ea s-a pus la adăpost, mergând, după ce a lăsat gazul să curgă în apartament, la Mănăstirea din Florești.
Crina Crainic
