Luna aceasta România a marcat un eveniment istoric de o mare importanţă, fără de care actul unirii tuturor românilor nu ar fi avut aceiaşi valoare. 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România, provincie românească ruptă din trupul vechii Moldove de către ruşi în anul 1812. Anul acesta, pe 27 martie s-au împlinit 100 de ani de la Unirea României cu Basarabia.
Parlamentul României a votat Declaraţia de Unire cu Republica Moldova
Un asemenea eveniment important nu a trecut nevăzut de ochii celor din Senat şi Camera Deputaţilor, marcând această sărbătoare din istoria României. În dimineaţa zilei de marţi. 27 martie Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit într-o şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
La şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului au participat prim-ministrul Viorica Dăncilă, Custodele Coroanei române, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, fostul preşedinte Emil Constantinescu, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, în timp ce conducătorul României Klaus Iohannis nu a fost prezent. Preşedintele ţării şi-a motiva absenţa printr-un mesaj prin care scoate în evidenţă faptul că este foarte important să ne cunoaştem istoria.
De asemenea, la şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului a luat parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat luni că liberalii, deşi sunt unionişti, nu vor face parte din delegaţia Republicii Moldova pe motiv că aceasta este condusă de Andrian Candu, care a refuzat în ultimele săptămâni să supună votului mai multe iniţiative liberale, inclusiv adoptarea unei declaraţii de unire.
În cadrul şedinţei solemne a Parlamentului a fost dezbătută şi adoptată o „Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, prin care s-a reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE.
„Avem azi o Românie mai mare, pentru că sunt prezenţi în Parlament şi reprezentanţii de peste Prut. Văd asta un semn de revenire la sine, a noastră, a românilor“, a afirmat Liviu Dragnea, la începutul discursului său. „Sunt unii care cred că România există doar de ieri sau care cred că România există doar de la 1918. E adevărat, în 1918, după un război crunt, teritoriile istoric româneşti s-au integrat într-un singur stat. Dar România nu s-a născut atunci. Am văzut că în ultimii 28 de ani, în numele unui aşa-zis adevăr, care ar fi urmărit să dea la o parte naţionalismul propagandei comuniste, unii vor să ne convingă că noi ne-am născut ieri sau că nu am făcut nimic de-a lungul istoriei, iar Unirea a fost un eveniment cu totul întâmplător şi neverosimil, că românii din Transilvania, din Basarabia, din Bucovina nici nu au vrut de fapt să se unească cu vechiul regat“, a spus Dragnea.
Dragnea vrea unire între România şi Republica Moldova
La şedinţa adresată Unirii României cu Basarabia din 27 martie 1918 s-au dezbătut şi alte subiecte, mai precis Unirea Moldovei cu România.
„Dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi ca să nu existe echivoc eu o spun deschis, simplu şi explicit: Eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”, a declarat şeful PSD.
Preşedintele Klaus Iohannis si-a macat “prezenţa”de la şedinţa solemnă a Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă printr-un mesaj scris care a fost publicat pe paginile oficiale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
„Este, pe de altă parte, bine să ne putem întrebarea: cum putem real, astăzi, să ajutăm Moldova şi cred că putem prin măsuri economice, putem prin ajutor cum, de exemplu, am avut ajutorul financiar. Pentru Moldova este extrem de important să-i sprijinim, să-i ajutăm în parcursul lor european. Şi cred că aici, deja, avem un punct unde abordările politice sunt uşor diferite, de la politician la politician. Eu sunt de părere că trebuie să-i ajutăm, să fim alături de ei pe parcursul lor european, şi să facem lucruri concrete, care ajung la cetăţeanul moldovean. Şi cred că este mai puţin important să avem discursuri bombastice într-un ton populist-electoralist, fiindcă acelea nu-i ajută nici pe ei, nici pe noi”, a răspuns Iohannis, întrebat de ce a lipsit de la şedinţa solemnă a Parlamentului, care a avut loc marţi.
O scurtă istorie a Unirii
Şeful statului consideră ca pe 27 martie a fost o zi importantă, însă este mult mai important să vedem adevarul. „Şi dacă vorbim despre Republica Moldova, cred că este datoria României să sprijine real Republica Moldova şi pe moldoveni şi aici, personal, pot să vă spun că mă implic în foarte multe teme. Moldova este tema de discuţie în toate întâlnirile pe care le-am avut, indiferent dacă vorbim de Europa sau de Statele Unite sau oriunde am mers, am avut o temă specială Moldova, fiindcă mă interesează, mă preocupă şi cred că acest lucru putem să-l constatăm la mulţi români şi chiar şi la unii politicieni români”, a adăugat Klaus Iohannis.
Pe 27 martie, Sfatul Ţării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”.
Actul a fost primit cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios. Slujba, oficiată de arhimandritul Gurie, s-a făcut în limba română iar istoricii spun că era a doua oară când se întâmpla acest lucru de la revoluţia rusească, la slujbă participând şi episcopul rus. Seara, în localul Teatrului, a avut loc un banchet oferit Sfatului Ţării şi notabilităţilor basarabene de primul ministru Marghiloman. Regele Ferdinand avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important. „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă“, scria suveranul României într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău. Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în Monitorul Oficial din 10 aprilie 1918. „Se impune să subliniem, că oricât de blamat ar fi fost Alexandru Marghiloman după terminarea războiului, el este cel care a sprijinit politic unirea Basarabiei, obţinând tacit acordul Puterilor Centrale şi fiind prezent la Chişinău la 26 martie/ 7 aprilie 1918.
O lună mai târziu, la 26 aprilie/7 mai 1918, România semna o pace înrobitoare cu Puterile Centrale, care dădea Austro-Ungariei crestele Carpaţilor, Dobrogea Bulgariei, România având acces la Mare pe un drum între Cernavodă şi Constanţa (zonă demilitarizată), iar Germania monopolul economic pe 90 de ani. Tratatul nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul de la Iaşi, iar spre sfârşitul anului, balanţa a început să încline în favoarea Antantei. Ieşirea din război a Bulgariei, Austro-Ungariei au determinat guvernul de la Iaşi să denunţe tratatul la 10 noiembrie 1918, să declare mobilizarea şi să ceară Germaniei să retragă trupele din ţară. O zi mai târziu, la Compiegne, Germania, rămasă singură, semna capitularea. În mai puţin de două săptămâni, Bucovina, Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Crişana se uneau cu România, România devenind România Mare“, potrivit istoricului Florin Olteanu. Sfatul Ţării urma să ducă la bun sfârşit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecţiuni de guvernul român. Totodată, Basarabia avea să rămână autonomă, cu propriul său organ legislativ iar Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputaţi proporţional cu populaţia regiunii. Mai târziu, în vara anului 1940, Rusia sovietică a răpit din nou Basarabia, alături de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.
Anul trecut, Parlamentul României a adoptat legea privind proclamarea zilei de 27 martie drept sărbătoare naţională, în semn de recunoaştere a unirii Moldovei de peste Prut cu România.
