Joi, 24 noiembrie a început, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Festivalul Internaţional de Teatru, INTERFERENŢE! Despre înstrăinarea contemporană, una din principalele teme abordate de piesele ce vor fi prezentate în festival, dar şi despre evenimentul în sine, care se va încheia la data de 4 decembrie, ne-a vorbit directorul festivalului, managerul instituţiei teatrale clujene organizatoare, dl. Gábor Tompa.
Companii de renume mondial la Cluj-Napoca!
Deşi aflat încă în convalescenţă, după operaţie de apendicită şi un drum obositor de întoarcere din S.U.A., unde predă regie la Universitatea San Diego, California, renumitul regizor ne-a primit cu amabilitate în biroul său de la Teatrul de Stat Maghiar din Cluj-Napoca. Ne aflăm în ziua începerii festivalului. Regizorul, în ciuda zecilor de probleme pe care le are pe cap începe, detaşându-se complet, să ne prezinte festivalul, o realizare de excepţie şi a cărei organizare a necesitat multe săptămâni de muncă: „Sunt 22 de spectacole ale unor trupe din 14 ţări, iar noi, Teatrul Maghiar de Stat Cluj vom prezenta două piese: „Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, sub titlul „În adâncuri” şi „Breaking the Waves”, realizată după renumitul film al lui Lars von Trier. Astfel, în perioada 24 noiembrie – 4 decembrie vor putea vedea spectacole semnate de artiști precum: Tomaž Pandur, Armin Petras, Andriy Zholdak, Declan Donnellan, Michal Dočekal, Gábor Tompa, Helmut Stürmer, Jaram Lee, Andrei Șerban, Yuri Kordonsky, Viktor Bodó, Szabolcs Hajdu și Jarosław Fret. Pentru prima dată în istoria Festivalului vor fi prezente la Cluj companii de teatru din Rusia, Irlanda, Macedonia, Luxemburg și Slovenia, dar vor reveni și artiști cunoscuți publicului clujean din edițiile anterioare”. Apoi se lansează într-o impresionantă mini-prelegere despre tema de bază a unor piese ce vor fi prezentate în festival, atât de actuală în aceste vremuri: „Odiseea străinului”.
Ideea de “străin” ne preocupă încă de la expulzarea din Paradis !
Arată marele regizor: „Cred că ideea de „străin” preocupă omenirea încă de la expulzarea din Paradis pentru că din acel moment omul intră într-o lume conflictuală şi întotdeauna îşi caută – atât locul în lume, cât şi identitatea. Faptul că suntem construiţi aşa, într-o formă duală, constituie această permanentă dedublare umană – între cineva care credem că suntem şi una identificată cu „străinul” din noi. Pe mine m-a interesat ideea de “străin” – nu în contextul politic actual, ci în abordarea filosofică, deşi nu putem ocoli unul dintre fenomenele actuale ale momentului: exodul sau exilul sau migraţia colectivă. Pentru că schimbarea de calitate care s-a produs între fenomenul imigrării individuale, acum acesta s-a transformat într-unul de grup, colectiv şi diferenţa cea mare între cea colectivă şi cea individuală este aşteptată, în timp ce migraţia colectivă este mai degrabă refuzată. Noi ne temem de migraţia colectivă – şi pe bună dreptate – pentru că “străinul individual” care-şi părăseşte locul originar din motive personale, existenţiale, culturale, etc. întotdeauna îmbogăţeşte prin individualitatea lui locul adoptat, pe când cea colectivă este mai degrabă explicată de motive economice şi de multe ori aduce perturbări în societatea primitoare, pentru că nu se asimilează obiceiurilor, tradiţiilor şi legilor locului. De aici vine şi teama de migraţie. Acum, la Festivalul Internaţional INTERFERENŢE am încercat să aduc câteva spectacole care abordează subiectul “străinului” din mai multe laturi şi unghiuri de vedere. În anumite spectacole condiţia de străin nu se reduce la aceea de a fi străin într-o ţară, ea poate apărea în stadiul în care suntem străini în propria ţară, propriul nostru oraş, casă sau chiar în propria noastră piele. Şi toate aceste straturi ale problemei încearcă să fie tratate în spectacolele aduse. De exemplu, “Medea on media” , după Euripide, tratează de fapt problematica unui personaj “străin”, ajuns într-un context în care nu se poate adapta, “Electra”, din start, ca piesă propune ideea de “străinătate în familie”, în acelaşi clan, celelalte spectacole – cum e “Faust”, de Goethe, de exemplu sau “Măsură pentru măsură”, de Shakespeare abordează problema înstrăinării omului între cer şi pământ, mult mai filosofic vorbind. Există, de pildă, un spectacol superb numit „Iov” sau „Iob” al Teatrului Municipal din Bochum, Germania, care vine pentru prima oară la Cluj, ca atâtea alte trupe, cu o adaptare a romanului lui Joseph Roth, „Marşul Radetzky”. Aceasta vorbeşte despre emigrarea unei familii evreieşti din Odessa, de fapt destrămarea sa, pentru că fiecare membru al familiei emigrează în altă parte, pe când personajul principal, un tânăr autist rămâne încredinţat unui sanatoriu şi devine un muzician de geniu. Este o metaforă extraordinar de frumoasă despre importanţa rădăcinilor şi a faptului că uneori miracolul pe care-l căutăm în altă parte exista de la bun început chiar în casa noastră”.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, al Primăriei și Consiliului Local Cluj Napoca.
Parteneri principali: Uniunea Teatrelor din Europa, Institutul Cultural Român, UNITER, Departamentul pentru Relații Interetnice, Fundația Bethlen Gábor, Fundația Communitas.
Sponsor principal: MOL România.
Parteneri: Casa TIFF, Casa Tranzit, Teatrul Național Cluj, Fabrica Remarul – 16 februarie, REACTOR de creație și experiment, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Goethe Zentrum | Deutsches Kulturzentrum Klausenburg, British Council, AITC – Asociația Internațională a Criticilor de Teatru, Consiliul Județean Cluj, Toyota, FestivApp, biletmaster.ro.
