Spuneam în articolul precedent că, odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici în anul 1940, apoi după revenirea lor în 1944, populația locală a avut de suferit multe nelegiuiri din partea acestora. Uneori, atrocitățile bolșevice întreceau orice imaginație a unui om normal. Ca să-și ascundă însă crimele staliniștii au arătat mereu cu degetul la alții, insinuând o presupusă „cruzime a regimului burghez românesc”. Dar iată că ies la iveală documentele secretizate și ținute închise în arhive zeci de ani la rând. După ce în articolul precedent am arătat prin cât sânge și batjocură a fost creat colhozul în satul Ciutești, Nisporeni, astăzi vă punem la dispoziție un document ce dă în vileag teroarea sovietică din satul Bocșa, raionul Sculeni. Menționăm cu acest prilej că asemenea dovezi istorice de „eliberare” forţată există într-un număr considerabil și am putea reveni la temă și pe viitor.
Misiunea de partid a eşuat în colhoz
Într-o notă adresată secretarului Comitetului Central al PCM(b), N. Koval, în luna mai 1950, instructorul Bukarski, în calitate de trimis special la fața locului, informează că a descoperit mai multe fărădelegi comise de conducerea de partid a raionului Sculeni, împreună cu organele de opresiune din localitate.
În special, spune emisarul, aș evidenția faptul arestării nelegale a țăranilor din satul Bocșa în perioada colectivizării și batjocura ce a însoțit aceasta. La 20 februarie, cu scopul de a dinamiza procesul de formare a colhozului din localitate, comitetul raional de partid i-a însărcinat pe tov. Smirnov, șeful secției agricole, tov. Petuhov, șeful secției organizațiilor de partid, comsomoliste și sindicale, și încă vreo câțiva responsabili să contribuie la constituirea gospodăriei colective.
Satul Bocșa totalizează 222 de gospodării țărănești. Colhozul „Voroșilov” a fost format abia în luna mai, iar în momentul sosirii trimișilor raionali în sat, gospodăria colectivă întrunea doar 36 de persoane. Alte peste o sută optzeci de gospodării individuale au rămas în afara colhozului. Timp de trei zile, Smirnov și Petuhov n-au reușit mare lucru, au atras în colhoz doar trei țărani individuali, de aceea au fost rechemaţi la locul de muncă.
Grupul de șoc cu securiști și milițieni
Lecție politică pe câmpul colhozului: „Românii au fost răi, sovieticii sunt buni…”
În schimbul acestora, spre seară, a sosit o echipă mai tare, în frunte cu secretarul Comitetului raional de partid, tov. Polejaev, mai scrie trimisul din capitală. Secretarul a fost însoțit de șeful Secției raionale a Ministerului Securității, tov. Fateev; un șef de la Ministerul de Interne, pe nume Vasilev; șeful miliției raionale, Kișkin; ofițerul operativ Kolesnik; inspectorii de miliție Tokarciuk și Krîjevski împreună cu cațiva milițieni.
Punând armele în aplicare, au scos din case vreo 20-25 de țărani și i-au adus la sovietul sătesc. Doisprezece gospodari n-au dorit să se înscrie în colhoz și au fost închiși, apoi ținuți sub lacăt până dimineață. A doua zi, șeful Securității, Fateev, i-a ordonat șefului de miliție, Kișkin, să le mute locul detenției în centrul raional. Între timp, au sosit și soțiile celor arestați, care cu lacrimi în ochi își boceau bărbații și le transmiteau îmbrăcăminte și de mâncare, crezând că se despart pentru totdeauna. Țăranii nesupuși au fost escortați pe jos, sub țeava armelor, până la Sculeni de către sergentul de miliție Balan și de trei colhoznici dotați cu arme de vânătoare. Conform declarațiilor ulterioare ale milițianului Balan, această formă de redislocare a celor arestați s-a făcut la ordinul lui Fateev. Acesta a dispus ca toți arestații să fie transmiși echipei de gardă a Secției raionale a Securității. Cine va scrie cerere de intrare în colhoz poate fi eliberat, ceilalți vor trebui să mai rămână în arest.
Mai bine la închisoare decât în kolhoz
La primul popas, câțiva țărani l-au anunțat pe șeful escortei că sunt gata să semneze cereri de intrare în colhoz chiar în acest loc. Milițianul Balan insă a refuzat să stea de vorbă cu ei și i-a predat pe toți la Secția Securității raionale, unde s-au ales cu detenție în izolatorul preventiv. Abia în seara zilei următoare țăranii au fost chemați în biroul lui Fateev care i-a anunțat că eliberarea lor va veni numai după ce vor semna cererea de intrare în colhoz. Mai bine închisoarea decât colhozul, și-o fi zis țăranii, și n-au reacționat la intimidările securistului, astfel pomenindu-se din nou după gratii.
George MĂRZENCU
Ziar de Chişinău
