Mate Andras, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, solicită angajarea Parlamentului României în adoptarea unui cadru legislativ în domeniul organizării şi funcţionării justiţiei, astfel încât aceasta să ţină seama de prevederile Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia în domeniul înfăptuirii justiţiei în limba maternă şi să fie în conformitate cu prevederile Chartei Europene a limbilor regionale sau minoritare. Senatorul UDMR, Laszlo Attilla, îşi exprimă punctul de vedere relativ la această declaraţie.
Mate Andras, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, a cerut săptămâna trecută includerea pe ordinea de zi a Birourilor Permanente reunite a unei declaraţii care urmează să fie analizată, dezbătută şi adoptată, referitor la respectarea prevederilor Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
„Consider că adoptarea în 2013 a unei declaraţii a Parlamentului privind respectarea prevederilor Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 oglindeşte în cel mai fidel mod cu putinţă continuitatea voinţei populare exprimate acum aproape un secol în documentul care a dus la naşterea naţiunii române, fiind în concordanţă cu prevederile Chartei Europene a limbilor regionale sau minoritare adoptată la Strasbourg în 1992 şi ratificată de România în 1997”, a spus Mate Andras.
Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor a arătat că Parlamentul României ar trebui să îşi exprime angajamentul în ceea ce priveşte folosirea limbii în administraţie, justiţie şi învăţământ.
„Parlamentul României ar trebui să adopte o declaraţie prin care să îşi exprime angajamentul de a întreprinde demersuri în vederea aplicării unui punct al Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, conform căruia «fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său»”, a explicat Mate.
În opinia sa, Parlamentul României va trebui să susţină adoptarea cadrului legislativ în domeniul organizării şi funcţionării justiţiei, astfel încât aceasta „să concorde întocmai cu prevederile Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia în domeniul înfăptuirii justiţiei în limba maternă, în conformitate cu prevederile Chartei Europene a limbilor regionale sau minoritare”.
De asemenea, el propune şi o modalitate de urmărire în timp a derulării proiectului.
„Parlamentul României va solicita Guvernului un raport periodic, semestrial, cu privire la măsurile luate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivului stabilit prin declaraţie şi la stadiul punerii în aplicare a legislaţiei adoptate de Parlament”, a conchis Mate Andras.
Senatorul Laszlo Atilla despre limba maghiară în spaţiul public
Senatorul UDMR, Laszlo Atilla, a comentat pentru Gazeta de Cluj, declaraţia colegului său de partid şi de parlament, arătând că, din punctul său de vedere, în ceea ce priveşte instruirea în limba maternă, obiectivul minorităţii maghiare este practic îndeplinit. În momentul de faţă, este asigurat accesul real al copiilor şi tinerilor din rândul minorităţilor naţionale la diferitele forme și tipuri de învăţământ în limba maternă, garantându-se în aceste fel şansele egale la educaţie pentru oricare dintre minorităţile de pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte administraţia, Laszlo aminteşte că minoritarii maghiari îşi pot folosi limba doar în localităţile în care se atinge un procent de 20 % din populaţie. Din punctul de vedere al senatorului UDMR acest prag este prea înalt şi ar fi nevoie de coborârea lui, pentru a înlesni accesul unui număr mai mare de minoritari la administraţie, în limba proprie.
Problema principală se pare că o reprezintă sistemul judiciar. Laszlo subliniază că nu este vorba de o justiţie separată, în limba maghiară, pentru această minoritate, ci de asigurarea traducătorilor în sălile de judecată, amintind mai ales de persoanele în vârstă, care nu stăpânesc limba română. Laszlo Atilla, atenţionând că nu este jurist de meserie, deci nu cunoaşte sistemul dinăuntru, spune că, din cunoştinţele sale, la nivelul tribunalelor lucrurile stau mai bine, fiind asigurat accesul la justiţie în limba maternă prin intermediul traducătorilor. Probleme există la nivelul curţilor de apel, unde este nevoie încă de asistenţă.
O legislaţie unitară pentru minorităţi, în Europa
În ceea ce priveşte corelarea cu Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Laszlo Attila, spune că pe 15 iulie 2013 a fost înregistrată, la Comisia Europeană, Iniţiativa Civică Europeană Minority SafePack. UDMR, alături de alte şase asociaţii europene care militează pentru drepturile minorităţilor, susţin un proiect pentru o legislaţie unitară pe întreg cuprinsul Europei. Comisia Europeană are la dispoziţie un termen de două luni pentru a decide în favoarea înregistrării Iniţiativei.
Prin acest proiect, iniţiatorii doresc să atragă atenţia UE asupra minorităţilor europene şi grupărilor etnice, respectiv asupra problematicii privind limbile regionale şi minoritare, formulând totodată propuneri concrete de soluţii unitare pentru toate statele Europei. Prin implicarea specialiştilor din domeniu, s-a elaborat pachetul de măsuri pentru protejarea minorităţilor naţionale, Minority SafePack ce propune o serie de măsuri şi acte legislative în interesul sprijinirii şi apărării minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene.
În Europa 100 de milioane de cetăţeni aparţinând uneia dintre cele 340 de minorităţi autohtone trăiesc azi în 47 de state. Tot al şaptelea cetăţean European aparţine unei minorităţi naţionale sau unei grupări etnice. UE are 23 de limbi oficiale, iar alte aproximativ 60 de limbi minoritare şi regionale sunt vorbite de în total 40 de milioane de cetăţeni europeni aflaţi în minoritate. Mare majoritate a acestei grupări sociale nu beneficiază de o reprezentare politică a intereselor sale.
Crina Crainic
