Untold și societățile care organizează Electric Castle se judecă cu Guvernul României din cauza ilegalităților felului în care au fost adoptate hotărârile de Guvern cu privire la condițiile pe care le presupune taxa de timbru a monumentelor istorice în care se desfășoară festivalurile. Între timp, în dosar a intervenit și Institutul Național al Patrimoniului.
Untold și Electric Castle vor anularea normelor privind timbrul monumentelor istorice
Conform dosarului numărul 34/33/2021 al Curții de Apel Cluj, reclamantele Festival Tickets Management S.R.L., Boiler Events S.R.L. și EC Festival S.R.L. solicită, împotriva Guvernului României următoarele: „1. În principal, anularea în tot a Hotărârii de Guvern nr. 1502/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia” și, „În subsidiar, anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 1502/2007 pentru aprobarea normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicare acestuia, în ce privește art. 2; art. 3; art. 4; art. 5; art. 6 alin. (2) și art. 10” și „2. Anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 593/2011 în ce privește art. 2 lit. d), e) și art. 7 alin. (3)”, plus „3. Cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru și onorariu avocațional, în baza art. 453 Cod procedură civilă.”. Ideea principală constă în sumele semnificative de bani care se duc în ce privește condițiile taxei de timbru, considerându-se că acestea nu sunt legale, deoarece nu au fost elaborate în parametri clari vizavi de gestionarea timbrului. Dosarul cu Electric stă pe loc până când este soluționat cel deschis de Untold, pe aceeași temă.
„Condiții adoptate de către Guvern prin hotărâre, care exced cadrul legal stabilit de lege”
Societățile care organizează evenimentele sunt reprezentate de firma de avocatură „Lăpușan & Partners”. Despre toate detaliile cu privire la stadiul dosarelor și modalitatea de argumentarte a nelegalității am discutat cu doamna avocat Ramona Prunaș, cea care s-a și ocupat în mod direct de acestea, explicând mai pe larg și despre intervenția Institutului Național al Patrimoniului:
„Eu am dosarul în care Untold a contestat actele judecăți de Guvern ale monumentelor istorice, în care societățile care organizează Electric Castle au intervenit. Dosarul respectiv a fost trimis o dată în prima instanță, apoi s-a dispus de către instanță anularea doar în parte a actelor emise de către Guvern, mai exact, a dispus anularea acelor articole care solicită penalități de întârziere pentru timbrul monumentelor istorice, dosar care, între timp, a fost transmis la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că atât Guvernul și Institutul Național al Patrimoniului, cât și Untold, au formulat recurs împotriva acestei hotărâri. Deci nu e soluționat definitiv, e tot în recurs. Mai este un dosar, în care societățile organizatoare ale festivalului Electric Castle au atacat aceleași acte judecăți de Guvern, care este suspendat până se soluționează primul. Deci asta ar constitui o chestie preliminară, două dosare distincte. Unul dintre ele este suspendat până se va soluționa definitiv și celălalt, declanșat de către Untold. Șanse de câștig sigur că există. Se pot anula aceste acte normative, după cum vă spuneam – în dosarul care s-a soluționat deja în primă instanță, s-a dispus doar această anulare în parte, în urma căreia s-a stabilit că numai acele articole prin care Guvernul a stabilit penalități de întârziere, pentru că, prin hotărârea de Guvern adoptată în 2007, pentru punerea în aplicare a legii privind monumentele istorice, Guvernul trebuia, practic, să adopte o metodologie, niște norme de punere în aplicare a legii – să stabilească care va fi cuantumul acestui timbru al monumentelor istorice, cine îl va plăti, în ce condiții, cu ce frecvență se plătește, pentru ce fel de manifestări, practic, să stabilească condițiile în care se va achita și se va gestiona și timbrul. Ce s-a argumentat în dosar, atât de către Untold, cât și de societățile care organizează Electric Castle, este că prin hotărâre, de fapt, Guvernul și-a depășit cumva atribuțiile, stabilind mai multe condiții față de cele care i s-ar fi delegat prin lege de către Parlament, asta dintre condițiile suplimentare, inclusiv în ce privește condițiile de exceptare de la plată a timbrului monumentelor sau inclusiv ce spuneam mai devreme, cu privire la penalități. Legea adoptată de Parlament nu stabilește posibilitatea de a percepe penalități de întârziere pe taxa de timbru, care sunt destul de semnificative dacă trece o perioadă mai mare de timp, fiind de 0,2% privind întârzierea, ceea ce vă puteți da seama și dumneavoastră. Despre aceste probleme s-a încercat să se argumenteze în cele două dosare – sunt anumite condiții adoptate de către Guvern prin hotărâre, care exced cadrul legal stabilit de lege. Asta nu înseamnă că se va dispune neapărat anularea tuturor articolelor care privesc aceste timbre. Deocamdată, avem această soluție de anulare a penalităților de întârziere. S-ar putea, după soluționarea celuilalt dosar care este suspendat, să se anuleze mai multe dintre articole. Bineînțeles, fiecare dintre ele se va analiza distinct și, în măsură în care instanța o să aprecieze că contravin prevederilor legale aceste articole din hotărârea de Guvern, le va anula. În cazul în care nu, s-ar putea să rămână definitivă numai această soluție, în care nu va mai exista în hotărârea de Guvern un articol care să permită Guvernului să perceapă și penalități de întârziere, ci doar acest timbru, de 2% din valoarea biletului la manifestări.”
Institutul Național al Patrimoniului are tot interesul să intervină
„Institutul Național al Patrimoniului a formulat cerere de intervenție în dosarul demarat de către Untold având, bineînțeles, interes să intervină, pentru că, pe lângă hotărârea de Guvern care stabilește cuantumul timbrului, ce s-a solicitat în dosare e să se anuleze și hotărârea care stabilește organizarea și funcționarea acestui Institut Național al Patrimoniului, tocmai pentru că acea hotărâre stabilește cum gestionează Institutul timbrul, care e destinația sumelor pe care le percepe cu acest timbru al monumentelor istorice, pe care le gestionează în regim extra-bugetar, e un regim special. Și-atunci s-a solicitat și anularea acestei hotărâri. Bineînțeles, atunci Institutul a avut interes să intervină în dosar pentru a-și apăra poziția, pentru a putea susține că gestionează în mod legal acest timbru. Mai mult decât atât, în rolul instanțelor sunt câteva dosare în care Institutul solicită societăților organizatoare ale festivalelor plata sumelor cuvenite cu titlul de timbru al monumentelor istorice, dosare care nu sunt soluționate definitiv. Și-atunci, din nou, avea un interes să intervină în dosar, pentru a susține legalitatea timbrului monumentelor istorice, pentru că astfel își poate consolida poziția în acele dosare, să stabilească faptul că are niște pretenții cu titlu legal. În ordinea în care se va anula de către instanță, normal că poziția Institului ar fi cumva afectată și în acele dosare, nu ar mai putea, practic, recupera banii pe care îi solicită de la organizatori pentru mai multe ediții de festival.” ne-a declarat aceasta.
Institutul Național al Patrimoniului justifică importanța timbrului
Reporterii Gazeta de Cluj au reușit să ia legătura și cu Institutul Național al Patrimoniului, care ne-a prezentat mai pe larg punctul său de vedere cu privire la timbrul monumentelor istorice:
„Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă nefiscală (sau parafiscală) destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Aceasta este o taxă obligatorie pentru operatorii economici ce desfăşoară activităţi generatoare de venituri din vânzări de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice, imobile de patrimoniu sau în zona de protecţie a monumentelor istorice, între acestea regăsindu-se și biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate.
Timbrul Monumentelor Istorice a fost instituit în scopul de a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanţarea de lucrări (precum: intervenţii de urgenţă, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită), investigaţii şi elaborarea de reglementări, norme şi metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice.
Publicul plătitor de bilete la aceste evenimente (sau cel care achiziționează produse care valorifică imaginea unui monument) susține aceste activități de protejare, conservare a obiectivelor monument istoric prin acei 2% din valoarea biletului / produsului – dar asta doar dacă suma este prevăzută în preț, declarată și virată de organizatorii acestor evenimente / operatorii economici care au această obligație legală.
Timbrul Monumentelor Istorice nu este singurul mecanism de acest tip (taxă nefiscală cu fond aferent) aplicat în țara noastră. Există, de asemenea, timbrul literar, timbrul cinematografic, timbrul teatral, al arhitecturii şi timbrul de divertisment – dacă este să le amintim doar pe cele relevante pentru domeniul culturii, cronic subfinanțat, din care face parte și cel al patrimoniului cultural.
Unii dintre organizatorii de evenimente culturale sau de divertisment care au obligația de a declara și vira sumele aferente Timbrului Monumentelor Istorice ar putea beneficia de finanțări prin alte Fonduri colectate de anumite instituții prin intermediul unor timbre similare (ex. finanțări acordate de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul arhitecturii sau de Centrul Național al Cinematografiei, instituție care colectează Timbrul cinematografic).
Gestionarea timbrului monumentelor istorice de către Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, este reglementată de Legea privind protejarea Monumentelor Istorice (Legea 422/2001).
Institutul Național al Patrimoniului gestionează colectarea Timbrului Monumentelor Istorice în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, coroborate cu cele ale art. 2 din Normele Metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţierea sumelor rezultate din aplicarea acestuia, aprobate prin H.G. nr. 1502/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Responsabilitățile organizatorilor de spectacole sau ale altor entități care realizează venituri valorificând imaginea unor monumente istorice sunt expres reglementate, potrivit dispozițiilor art. 5 din H.G. nr. 1502/2007, astfel:
“(1) …valoarea timbrului monumentelor istorice se adaugă la preţul de vânzare al produselor şi serviciilor, fiind imprimată distinct pe fiecare produs, după caz….
(2)Persoanele fizice sau juridice care realizează venituri din activităţile prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001, republicată, şi care folosesc case de marcat vor menţiona distinct pe bonul fiscal contravaloarea timbrului monumentelor istorice.”
Ignorarea acestor obligații legale – prin necunoașterea sau eludarea lor – atrage stabilirea – drept bază de calcul a contribuției datorate TMI – valoarea încasărilor realizate de organizatorii de evenimente din vânzarea biletelor de intrare la spectacolele organizate, conform propriilor declarații transmise în vederea impozitării la Direcția Locală de Taxe și Impozite Locale Sector 1 București.
Dispozițiile art. 51 alin. (3) lit. a)-c) din Legea nr. 422/2001, republicată, sunt explicite în a statua că titularul veniturilor obținute din contravaloarea biletelor de intrare la manifestările culturale organizate în incinta sau în aria de protecție a unui obiectiv monument istoric înscris în Lista monumentelor istorice este, în același timp, și titularul obligației de colectare și plată a timbrului monumentelor istorice, în cuantum de 2% din veniturile astfel realizate.
Fondurile obținute din aplicarea timbrului monumentelor istorice sunt folosite, în mod exclusiv, în interes general, pentru finanțarea protejării monumentelor istorice, prin acordarea de finanțări pentru lucrari de intervenție urgentă la monumente istorice.
Astfel, prin dispozițiile art. 1 ale H.G. nr. 691/2019, pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1502/2007, s-a statuat faptul că I.N.P. acordă finanţări din sumele colectate ca urmare a aplicării timbrului monumentelor istorice, pentru următoarele domenii:
“a)elaborarea de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executarea de lucrări pentru protejarea monumentelor istorice;
b)amenajarea în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale.
(2)Finanţările se pot acorda pentru proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice, în cadrul următoarelor subprograme:
a)Subprogramul de cercetare aplicată, studii şi investigaţii pentru restaurarea monumentelor istorice;
b)Subprogramul de reparaţii curente şi întreţinere;
c)Subprogramul intervenţii de urgenţă – ante – şi postdezastru;
d)Subprogramul de punere în valoare – interpretare şi prezentare – a monumentelor istorice;
e)Subprogramul acţiuni tematice;
f)Subprogramul de restaurare;
g)Subprogramul de elaborare a documentaţiei tehnice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice;
h)Subprogramul educaţie şi formare.
(3)Finanţările se pot acorda în urma unei sesiuni de selecţie de proiecte. Finanţările se pot acorda şi pentru proiecte multianuale, ce vor fi cuprinse într-un program distinct, anexă la bugetul Ministerului Culturii, conform legii.”
Precizăm în context că, instituția noastră se află la al III-lea Apel anual consecutiv de selecție a proiectelor care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice – în anul 2020 au fost finanțate un număr de 17 proiecte pentru subprogramul de elaborare a documentaţiei tehnice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice și de 8 proiecte pentru Subprogramul intervenţii de urgenţă – ante şi post-dezastru; în anul 2021 au fost finanțate un număr de 31 de proiecte aflate în curs de finalizare, iar actualmente avem deschis un Apel de finanțare pentru proiecte ce urmează a fi evaluate în februarie 2022 și împlementate până în luna decembrie a aceluiași an. Numărul și valoarea proiectelor finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice ar putea fi mai mare dacă cei care beneficiază de pe urma patrimoniului cultural construit – organizând evenimente în preajma acestora sau utilizând imaginea unor clădiri istorice etc – s-ar și achita de obligația legală de a vira contravaloarea TMI.” a transmis directorul general, Conf. dr. arh. Ștefan Bâlici.
Judecătorul care se ocupă de acest dosar este Jacotă Florin Cătălin, care a formulat, inițial, pe 29 septembrie 2021, o declarație de abținere de la caz, în situația în care ar fi putut exista dubii cu privire la obiectivitatea sa, în condițiile în care a participat la o ediție a festivalului Electric Castle, după ce a primit un bilet gratuit de la antrenorul său de fitness. Pe 7 octombrie, declarația sa de abținere a fost respinsă ca neîntemeiată.
