Aurul din Munţii Apuseni nu se găseşte numai în subteran, ci şi în aluviunile transportate de ape. Din acest motiv, în ultimii ani mai tot mai multe firme au solicitat autorizaţii de exploatare a aurului aluvionar.
Spre deosebire de aurul din inima muntelui, cel aluvionar poate fi extras mult mai ușor fără a mai fi nevoie de cianuri și fără tehnologii scumpe, dar se găsește și în cantități mai mici.
Zonele de interes sunt perimetre ale Abrudelului, Arieşului şi văilor din comunele Roşia Montană, respectiv Bucium. Ultimele două localităţi sunt cunoscute pentru zăcămintele mari de aur care există, încă, în subteran.
Localitatea Roşia Montană este străbătură de pârâul Foieş, care acumulează şi ape de mină ce izvorăsc din galeriile miniere închise. Se presupune că aluviunile pârâului sunt bogate în aur, motiv pentru care o firmă din Alba Iulia, Extract Min SRL, înfiinţată în 2017, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba documentaţia pentru exploatarea metalului preţios în zona Gura Roşiei.
Aurul aluvionar, ar urma să fie extras prin metoda separării gravitaţionale. Procesul constă în separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele din aluviunile nisipoase din pârâu, metodă ecologică evoluată din celebrele ”hurca” şi „şaitrocul”, uneltele arhaice cu care se extrăgea aurul înainte de Al Doilea Război Mondial.
Perimetrul Foieş este situat în partea nord-estică a zonei cunoscută sub numele de Patrulaterul Aurifer. Geografic, aparţine Munţilor Metaliferi din Apuseni.
Pârâul Foieş, în zona perimetrului de exploatare, este mărginit de culmi având altitudini cuprinse între 1.250 m la sud şi 1.650 m la nord. Activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare constă în separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minora a văii.
Modul de lucru consta în prelevarea aluviunilor din albie (fracţia 0-4 mm) prin intermediul unei drage mobile cu acţionare cu motor prin aspiraţie, sau prin intermediul unui miniexcavator. Adâncimea de colectare este cuprinsă intre 0,15 şi 0,55 metri, în funcţie de grosimea şi granulometria depozitului aluvionar.
Metodologia de extracţie a aurului din nisipurile aluvionare prevede următoarele faze: extragerea nisipului aluvionar; sortarea gravitaţionară a acestuia pe şaitroc şi sau starloste, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele (magnetit, pirita, calcopirita, pirotina, etc.); recuperarea mineralelor grele şi a aurului liber; depunerea nisipului sortat gravitaţional aproximativ în aceleaşi zone de unde a fost prelevat.
După 1990, la nivel naţional a fost desfăşurat un program de probare a aluviunilor râurilor în zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obţinute de geologi, înainte de 1989, potrivit cărora aurul este prezent în aluviunile râurilor ale căror afluenţi drenează zone cu mineralizaţii aurifere cunoscute, exploatate sau nu.
Potrivit geologului Sorin Tamaş Bădescu, care a publicat un studiu pe această temă în anul 2010, conţinutul de aur în diferitele fracţii granulometrice extrase din aluviunile râurilor din România are o variaţie de 0,10 – 0,43 grame/tonă. În râul Arieş, rezultatele studiului indică următoarele concentraţii: fracţia de până la 1 mm – între 0,26 şi 0,43 grame/tonă; fracţia de până la 3 mm – 0,28 grame/tonă; fracţia de până la 7 mm – 0,15 grame/tonă. În proiectul de la Roşia Montană se prevede explotarea fracţiei de până la 0,4 mm.
În ultimii ani au fost acordate mai multe astfel de autorizaţii unor firme, pentru exploatarea aurului aluvionar din zona Bucium – Abrud – Câmpeni – Lupşa. Firmele care au solicitat şi obţinut autorizaţiile nu au realizat, oficial, afaceri însemnate, cu excepţia uneia (Salt Min SRL) care în 2021 a avut o creştere a cifrei de afaceri de peste 2 milioane de lei. Investiţia într-o astfel de afacere este minimă, câteva mii de euro, preţul utilajelor folosite şi taxele pentru autorizaţii. Faptul că această activitate a devenit o mică afacere o demonstrează şi apariţia de anunţuri pe site-uri specializate cu privire la confecţionarea şi vânzarea de utilaje specifice.
Sursa: adevarul.ro
Citește și: Firma lui Liviu Jișa, Tours Claus, se ascunde după deget în fața unei datorii de aproape 3 milioane de lei
