Gazeta de Cluj a câștigat definitiv procesul intentat de avocata Mihaela Chiș. Încercarea avocatei, care reprezintă mai multe primării din județ în schimbul unei sume de 70 de euro/oră, de a pune pumnul în gura presei a fost respinsă cu fermitate de către magistrații de la Tribunalul Cluj. Apelul declarat de Mihaela Chiș a fost respins ca nefondat și sentința pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil a fost confirmată și menținută în întregime.
La începutul lunii aprilie, Mihaela Chiș a solicitat magistraților de la Judecătoria Cluj-Napoca să emită o ordonanţă preşedinţială prin care să dispună obligarea ziarului Gazeta de Cluj să retragă de pe site articolul intitulat „Primăria Valea Ierii bagă sute de mii de lei anual în buzunarul unui avocat, pe motiv că are probleme cu Curtea de Conturi”.
În motivarea cererii, Mihaela Chiș a arătat că „Pârâții au instigat la ură și revoltă; Răstălmăcirea crasă a informațiilor procurate de pârâta Beţu Camelia şi Gazeta de Cluj evidențiază limpede intenția sa de a stârni revolta publică, prin denigrarea subsemnatei. (…) Pârâții nu au urmărit să furnizeze informații de interes public”. În acest sens, magistrații au arătat foarte clar că modul în care o instituție publică toacă banii contribuabililor este fără doar și poate o informație de interes public.
Din fericire, magistrații clujeni au înțeles că presa este un pilon principal într-o societate democratică, că jurnaliștii sunt în slujba interesului public și au respins cererea formulată de Mihaela Chiș ca neîntemeiată.
„Respinge ca nefondat apelul declarat de Chiş Adina Mihaela împotriva sentin?ei civile nr.2641/11.05.2023 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar civil nr.7951/211/2023, pe care o menţine în întregime. Fără cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei, azi 30 iunie 2023.”, arată soluția pe scurt a instanței.
Magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au reținut faptul că articolul care face referire la sumele de bani încasate de avocata Mihaela Chiș a avut la bază informaţii furnizate de către Primăria Comuna Valea Ierii, reprezentând o bază factuală. Mai mult, în motivarea cererii, Mihaela Chiș s-a arătat nedumerită în legătură cu metoda de calcul pe care am folosit-o pentru a ajunge la suma de peste 240.000 de lei, iar instanța a dezvăluit „misterioasa” formulă de calcul utilizată.
„CEDO a considerat că jurnaliștii trebuie să aibă libertatea de a face reportaje despre evenimente pe baza informațiilor obținute din surse oficiale fără să le fi verificat (…) În acest sens, afirmaţia că „în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, avocata Adina Mihaela Chiș a încasat peste 240.000 de lei (aproximativ 50.000 de euro) de la Primăria Valea Ierii” este bazată, în mod rezonabil, pe poziţiile nr. 28 şi nr. 29 din tabelul comunicate de către primărie, din care se poate observa că, prin înmulţirea sumei de 12.919 lei cu o perioadă de 6 luni (iulie 2021 – decembrie 2021) şi a sumei de 14.937 lei cu o perioadă de 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) rezultă suma de 256.758 lei, adică „peste 240.000 lei” sau 52.399 EUR la un curs de 1 RON = 4,9 EUR, adică „aproximativ 50.000 eur”, sens în care aceste afirmaţii nu pot fi apreciate drept exagerări realizare cu rea-credinţă, în lipsa unei baze factuale. (…) De asemenea, reclamanta avea posibilitatea de a solicita un drept la replică, potrivit art. 2.7.2 din Codul Deontologic, drept pe care aceasta nu a probat că l-a solicitat, singurele solicitări adresate pârâtelor fiind cele de înlăturare a articolelor de presă, nu de corectare a presupuselor erori ori de publicare a unui drept la replică.”, se arată în motivarea instanței.
„Articolele urmăresc informarea cetăţenilor despre modul în care sunt alocate fondurile publice ale comunei”
Instanța a arătat, de asemenea, că „informaţiile cuprinse în cele două articole criticate, în mod neechivoc acestea nu cuprind aspecte legate de viaţa intimă a reclamantei, ci vizează activitatea sa profesională, aspect abordat în mod conex, obiectul principal al celor două articole fiind modul în care sunt cheltuiţi banii publici ai Primăriei Comunei Valea Ierii, aspecte de interes public pe plan local, cu precădere pentru locuitorii unităţii administrativ-teritoriale şi a localităţilor din jur, element ce justifică apariţia articolelor în două publicaţii de interes local. Instanţa apreciază că articolele urmăresc informarea cetăţenilor despre modul în care sunt alocate fondurile publice ale comunei şi nu conţin insinuări tendenţioase ori atacuri la persoana reclamantei, singurele informaţii fiind cele că reclamanta a încheiat un contract de asistenţă juridică cu primăria, că scopul acestor contracte este de a apăra primăria în litigiile cu Curtea de Conturi, că reclamanta, în calitate de avocat, a încasat o anumită sumă, precum şi faptul că, potrivit surselor jurnalistice, există o legătură între primarul Nap Dorin şi reclamantă, fără a se realiza detalieri sau aprecieri cu privire la natura acestei legături. (…) Din probatoriul sumar administrat în cauză, instanţa nu a reţinut încălcarea de către pârâte a unor dispoziţii de deonotologie jurnalistică şi nici răspândirea unor informaţii false, defăimătoare, cu rea-credinţă. Potrivit CEDO, într-un sistem democratic, acțiunile sau omisiunile guvernului trebuie să fie situate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative și judecătorești, ci și al presei și opiniei publice
În final, având în vedere că articolele criticate nu depăşesc doza de exagerare permisă jurnaliştilor, includ informaţii clare, bazate pe informaţii furnizate de surse ori de insituţiile statului, nu prezintă opinii personale sub formă de afirmaţii factuale, nu utilizează cuvinte sau expresii jignitoare la adresa reclamantei, vizează un subiect de interes public local şi cuprins inclusiv răspunsul persoanei vizate în principal de articole, respectiv primarul Nap Dorin, instanţa apreciază că înlăturarea acestor articole până la soluţionarea unei acţiuni asupra fondului cauzei nu este proporţională cu eventualele prejudicii cauzate reclamantei şi ar reprezenta o gravă încălcare a libertăţii de exprimare a pârâtelor, ce poate descuraja, în viitor, exercitarea rolului presei de „câine de pază al democraţiei” şi ar afecta posibilitatea cetăţenilor de a se informa asupra unor subiecte de interes public. Reclamata avea posibilitatea de a solicita pârâtelor publicarea unui drept la replică, măsură ce ar fi permis cetăţenilor să analizeze poziţia reclamantei în raport cu susţinerile din articolele de presă fără a afecta libertatea de exprimare, respectând astfel necesitatea unor măsuri proporţionale.”, a motivat instanța de fond.
Citește și:
Am vrea noi romanii, sa avem un curs euro ca in sentinta …. „curs de 1 RON = 4,9 EUR”