Dr. Ştefania Kory Calomfirescu, ale cărei lucrări au mai fost prezentate în Gazeta de Cluj, a publicat la începutul lunii iunie un nou volum dedicat domeniului medical şi mai ales personalităţilor care au marcat specializarea de neurologie. „Actualităţi în accidentele vasculare cerebrale. De vorbă cu acad. Constantin Popa”, apărută la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, în colecţia „Medicină şi sănătate” se structurează ca un dialog între dr. Kory Calomfirescu şi un specialist de marcă al neurologiei româneşti, academicianul Constantin Popa.
Domnul academician profesor dr. Constantin Popa este coordonatorul Institutului Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare „Profesor Dr. Vlad Voiculescu” din Bucureşti. Dr. Popa a fost şeful Catedrei departamentului de Neurologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi al Clinicii de Neurologie Adulţi, de la Spitalul Clinic Universitar „Obregia” din Bucureşti. Potrivit notei introductive, acesta a fost iniţiatorul primului institut de studiu al bolilor cerebrovasculare din centrul şi sud-estul Europei. Este membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale şi al Academiei Române şi preşedintele Asociaţiei Române de Stoke.
Dr. Kory Calomfirescu arată că raţiunea realizării acestui volum s-a născut din dorinţa de a oferi un document util medicilor neurologi, dar şi celor care de întâlnesc în practica medicală cu pacienţi care au făcut un atac vascular cerebral, în contextul progreselor ştiinţifice în acest domeniu, atât în străinătate, cât şi în ţara noastră.
Neuroştiinţele în istoria medicinii
În prima parte, discuţiile dintre cei doi medici aduc lămuriri în legătură cu domeniile mai restrânse cuprinse în studiul neuroştiinţelor, dar şi aspecte care ţin de istoria studiului anatomic al sistemului nervos.
”Cu toate că termenul datează din secolul XX, studiul anatomic al sistemului nervos apare direct din lucrările medicilor anatomişti din epoca Renaşterii, cum este Andreas Vesalius. Chiar şi înainte de această perioadă istorică, numeroşi medici au fost interesaţi de funcţionarea sistemului nervos şi legătura sa cu gândirea. Dacă „părintele” medicinii, Hipocrate, rămâne asociat cu descoperirea rolului creierului în funcţiile mentale, istoria a ceea ce denumim astăzi neurologie şi psihiatrie îşi are originile în tratatele medicale din Egiptul antic şi trece prin scrierile medicinii romane (Galenus), apoi asiro-musulman (Averroes), ajungându-se la lucrările lui Descartes. Aceste date ale unei epoci de progres ştiinţific stabilesc un punct de corelare între psihologie, anatomie şi fiziologie, cu consecinţe directe asupra reflexiilor filosofice”, relatează dr. acad. prof. Constantin Popa despre începuturile studierii acestui domeniu.
De asemenea, profesorul Popa prezintă o serie de cercetători care au pus bazele neuroştiinţelor şi care au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie. Aspectul studierii comportamentului uman prin dezvoltarea neuroştiinţelor este un alt subiect abordat cu deosebită atenţie, şi reprezintă una din caracteristicile inedite ale acestui domeniu, care chiar şi neiniţiaţilor le vor părea deosebit de interesante.
Prima cauză de invaliditate
Accidentele vasculare cerebrale sunt asociate în continuare cu o mortalitate imensă, potrivit academicianului, în întreaga lume, mai puţin în ţările dezvoltate, iar la noi este în continuare în top. „Diferenţele se explică prin factorii economici, prin influenţarea factorilor de risc, prin tratarea preventivă timp de patru decenii în SUA. La europeni, scăderea nu a fost prea importantă, dar a avut loc o reducere a mortalităţii. Incidenţa în ţările avansate a scăzut mult; explicaţia este dată şi de măsuri de prevenţie finanţate prin coplată”, explică dr. Constantin Popa.
Un alt aspect interesant este că, în prezent, bolile vasculare cerebrale reprezintă prima cauză de invaliditate, în raport cu alte boli. „Ea există şi în psihiatrie şi în alte domenii, dar în AVC este importantă, referindu-se la calitate în sensul că se ajunge până acolo încât mulţi indivizi care supravieţuiesc nu mai doresc să trăiască cu handicap. Este vorba de existenţa unui deficit motor (hemiplegie sau paraplegie) pentru toată viaţa”, specifică academicianul.
Dincolo de aceste aspecte de ordin general sau inedit, prezentate în aceste rânduri pentru cititorii Gazetei, cartea dr. Kory Calomfirescu reprezintă o extinsă analiză a aspectelor de interes pentru domeniul medical în ceea ce priveşte accidentele vasculare cerebrale, iar prin cuvintele academicianului Constantin Popa, ilustraţii şi explicaţii, un veritabil tratat în această nişă a neurologiei, care reuşeşte să fie în acelaşi timp user-friendly.
Diana Gabor
„Preocuparea întregii mele existenţe a fost să demonstrez că reprezint – într-adevăr – ceva. Nu să trec prin viaţă ca o larvă. În adolescenţă, m-am apucat de paraşutism. Mai târziu, am riscat intrarea la facultate, depunându-mi actele ca să mă înrolez în Războiul din Vietnam – se plătea şi bine. La 28 de ani, m-am concentrat pe fizică nucleară, pentru a învăţa folosirea izotopilor radioactivi – şi 10 ani i-am injectat în cercetările mele pe carotidă. Pentru a intra în Academie, au acţionat alţii – şi fără ştirea mea – în schimb, nu am avut nicio rezervă când a fost vorba să intervin cu plocoane pe la bănci, pentru a obţine bani în vederea dotării Clinicii…”
Dr. Constantin Popa
