AFP: Credeti ca justitia a devenit o tema atat de centrala pentru ca dupa zeci de ani de dictatura (de la maresal Antonescu pana la Nicolae Ceausescu) si 20 de ani unde justitia nu a functionat intr.-un mod potrivit (asa spune Comisia europeana), justitia a inceput sa functioneze cum trebuie si sa nu ocoleasca dosarele cu mari demnitari politici din orice partid ar fi? (Vedem de aproape un an rapoarte mai pozitive din partea CE).
Titus Corlăţean: Au fost decizii importante ale instanţelor, unele au produs ecouri în opinia publică, ca ministru al Justiţiei nu le-am comentat niciodată. Justiţia trebuie respectată de toţi. Sunt investigaţii şi anchete ale procurorilor anticorupţie care au vizat şi îi vizează pe unii actori din mediul politic, atât pe cei de la putere, cât şi de la opoziţie, din administraţie, etc. Au existat sentinţe definitive de condamnare inclusiv a unor parlamentari, atât de la putere, cât şi de la opoziţie. Asta înseamnă că Justiţia este pe un drum ascendent pe calea unei adevărate independenţe şi a aplicat doar legea, în ciuda presiunii create de interesul mediatic pentru astfel de subiecte. Şi apropos de rapoartele Comisiei Europene. România nu se aşteaptă ca MCV să fie ridicat la acest moment. Am apreciat anterior utilitatea MCV pentru progresele din Justiţia românească şi apreciez că îşi va mai păstra o perioadă de timp o anumită utilitate. În acelaşi timp, la cinci ani de la aderarea României la UE, în baza progreselor incontestabile realizate, este firească aşteptarea reconfigurării obiectivelor MCV, mecanism care nu mai poate rămâne identic cu cel stabilit acum cinci ani. O soluţie de ieşire din Mecanism în perspectiva anului următor ar putea fi, inclusiv instituirea unui mecanism de monitorizare aplicabil tuturor Statelor Membre.
AFP: Ca ministrul justitiei considerati ca justitia din Romania este independanta in momentul de fata?
Titus Corlăţean: Independenţa Justiţiei este garantată prin Constituţie şi prin legile de funcţionare ale Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care garantează efectiv independenţa magistraţilor în faţa oricăror influenţe. Judecătorii sunt inamovibili şi beneficiază de stabilitate. Repet, faptul că au existat anchete ale procurorilor, dar şi sentinţe definitive de condamnare ale unor înalţi demnitari, arată că Justiţia acţionează consolidându-şi independenţa.
AFP: Puteti asigura ca ministrul justitiei ca guvernul si ministerul dvs nu vor ataca justitia, nici judecatori si nu vor limita attributiile curtilor si procurorilor anticoruptiei?
Titus Corlăţean: În programul de guvernare adoptat de Parlament la votul de învestitură, la capitolul Justiţie este prevăzută continuitatea măsurilor de reformă adoptate până acum de guvernele precedente. A fost preluată integral de la guvernul precedent, Strategia Naţională Anticorupţie, iar procesul de implementare este deja în curs. În privinţa funcţiilor de conducere de la Parchetul General şi DNA, mandatele expiră în mod obiectiv în următoarele luni, iar aceste mandate nu mai pot fi prelungite. La nivelul Ministrului de Justiţie nu există intenţia de a fi modificate procedurile de numire. Vor fi păstrate actualele proceduri, iar persoanele care vor fi propuse vor răspunde cu stricteţe criteriilor de profesionalism, independenţă şi integritate. România are foarte mulţi magistraţi de foarte bună calitate, care răspund acestor exigenţe. Este important ca ei să fie plasaţi în poziţii de responsabilitate pentru a pune în valoare expertiza lor profesională. Va fi benefic şi pentru imaginea de ansamblu a profesiei de magistrat în România. În rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, este specificat că păstrarea stabilităţii instituţionale în domeniul anticorupţiei este unul dintre benchmark-uri, iar eu intenţionez să respect acest lucru. Pe de altă parte, trebuie spus că au fost lansate, în ultimele săptămâni, chiar din interiorul sistemului, de exemplu de către unii membri CSM, iniţiative de modificare a procedurii în sensul că atribuţia numirii Procurorului General şi a şefului DNA să fie trecută de la MJ la CSM. Procedura actuală este următoarea: ministrul Justiţiei propune candidaţii pentru cele două posturi pe criterii de profesionalism şi experienţă managerială, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele numeşte, sau poate respinge propunerea făcută (a existat un precedent în acest sens în cazul şefului DNA, în anii anteriori). Mai trebuie spus că România este printre puţinele state membre ale Uniunii Europene care a înfiinţat o Agenţie Naţională de Integritate, agenţie care a avut rezultate în domeniul politicilor de integritate. Au fost câteva decizii care au constatat incompatibilităţi ale unor demnitari, dar şi decizii de confiscare a unor averi nejustificate. Deci, instituţiile funcţionează indiferent de cine se află la guvernare într-un moment sau altul.
AFP: De ce au fost adoptate ordonante de urgenta saptamana trecuta care limiteaza atributiile CCR dupa ce guvernul si dvs ati asigurat ca nu veti schimba nimic la CCR ?
Titus Corlăţean: S-a revenit la situaţia de dinainte de 2010 când Curtea Constituţională nu se pronunţa asupra actelor proprii ale Parlamentului, respectiv hotărârile acestuia. Din câte cunosc, acest lucru nu se întâmplă nicăieri în statele membre UE. La început, din anii 90 şi până recent, Curtea Constituţională se pronunţa doar asupra legilor aprobate de Parlament, tratatelor internaţionale şi asupra regulamentelor celor două Camere. Ulterior, în 2010, legea a fost modificată (legea 177/2010) şi au fost extinse prerogativele Curţii şi asupra hotărârilor Parlamentului, lucru care nu este prevăzut de Constituţie. Această situaţie a condus adesea la o stare de blocaj în activitatea Parlamentului, grupuri politice nemulţumite de rezultatul votului asupra unor hotărâri adoptate atacând cu regularitate, în mod abuziv, aceste acte la Curtea Constituţională şi generând astfel întârzieri şi prejudiciind activitatea Parlamentului. Acum s-a revenit la situaţia de dinainte de 2010. Nu a fost schimbată componenţa Curţii şi nu s-a intervenit asupra duratei mandatelor judecătorilor, sau asupra altor aspecte esenţiale ale activităţii şi organizării Curţii Constituţionale.
AFP: Cum comentati faptul ca USL si guvernul sunt acuzati de presedintele Basescu si de ONGuri ca “vor sa puna mana pe justitie si sa blocheze dosarele”?
Titus Corlăţean: Este o dispută politică internă, care se desfăşoară în cadrul legal şi democratic, dar care atunci când se ajunge la o campanie pentru un referendum de demitere a preşedintelui, capătă conotaţii electorale şi are reverberaţii şi în plan internaţional, cu acuzaţii de ambele părţi, acuzaţii specifice unei campanii electorale. După cum spuneam, nu e vorba de nici un fel de blocare a dosarelor. Aţi văzut că au existat sentinţe de condamnare şi în cazuri de înalţi demnitari. Justiţia îşi urmează cursul indiferent de cine se află la guvernare. Sunt urmate procedurile legale. Aţi văzut că procedura de suspendare a preşedintelui Băsescu a fost confirmată de Curtea Constituţională, în ciuda acuzaţiilor lansate de opoziţie şi a campaniei de dezinformare derulate pe plan internaţional. Deciziile Curţii Constituţionale confirmă faptul că au fost respectate regulile statului de drept şi valorile democratice şi că toate semnalele trase de opoziţie în ţară şi în străinătate au fost doar alarme false, iar cetăţenii români sunt cei care vor decide în final, conform principiilor de bază ale democraţiei, prin vot.
