Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a acordat un interviu Gazetei de Cluj în care a discutat despre principalele proiecte pe care administraţia judeţeană le va derula în 2011, dar şi despre conflictele din interiorul PDL Cluj.

Reporter: Dacă aveţi toate proiectele la un stadiu avansat: Univers T este aproape terminat, lucrările la stadion sunt foarte înaintate, ce urmează pentru 2011?

Alin Tişe: 2011 cred că va fi anul în care vom finaliza şi alte proiecte importante, dar va fi şi anul în care vom începe proiecte importante şi aici mă refer la Spitalul Regional de Urgenţă, care în momentul de faţă se apropie de start şi urmează să demarăm licitaţia în parteneriat public-privat. Asta înseamnă că urmează în primăvară să începem licitaţia şi să semnăm contractul cu un eventual partener.

Rep.: Construcţia efectivă când va începe?

A.T.: Dorinţa mea este să înceapă până în vară. Construcţia Spitalului de Urgenţă contează de când vom demara licitaţia. În martie putem semna şi începe construcţia. Dorinţa noastră este să îl facem în parteneriat public-privat pentru că noi ca şi Consiliu Judeţean nu avem bani să facem spitalul. Investitorul va scoate bani din buzunarul lui şi va scoate bani din administrarea acelui spital. De asemenea, vom oferi investitorului teren în aceeaşi zonă, pentru spital ne va trebui aproximativ opt hectare, iar beneficiarului îi vor rămâne restul până la 14 hectare. Acestea îi vor fi oferite investitorului tocmai pentru că investiţia o face din banii lui. Ar putea construi pe acel teren chiar apartamente… Important este să găsim o companie interesată care să îşi permită să investească din banii lui cel puţin 120 de milioane de euro cât costă un astfel de spital cu toate dotările. Şi atunci trebuie să găsim cu o ofertă atractivă că altfel nu găsim investitor. Am avut o situaţie şi la pistă în care am avut un singur investitor şi atunci am avut analiza dosarului. Al doilea obiectiv important care va începe anul viitor va fi reabilitarea drumurilor. Săptămâna viitoare vom aproba studiile de fezabilitate pentru cele 720 de km de drumuri şi vom da anunţul pe SEAP(Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, n.red.) în decembrie, iar undeva în ianuarie va fi termenul final. Sper ca în februarie să semnăm contractul pentru drumuri şi în martie o să începem. Sunt două proiecte importante care încep anul viitor şi apoi sunt proiectele pe care le vom continua. Aici mă refer la extinderea reţelei de apă şi canalizare despre care se vorbeşte foarte puţin, însă trebuie să ştiţi că noi investim 44 de milioane de euro în municipiul Cluj-Napoca fără ca municipalitatea să plătească niciun ban. Totul este plătit din bani europeni.

Rep.: Nu este un proiect pe care trebuie să îl câştige municipalitatea?

A.T.: Nu, pentru că este un proiect câştigat de noi, societatea noastră care este responsabilă de două judeţe. Co-finanţarea am suportat-o noi, Consiliul Judeţean, tocmai pe considerentul că suntem acţionari 99% la Compania de Apă. Sigur, municipalitatea poate prin banii proprii să îşi realizeze alte străzi faţă de cele prinse de noi în proiect. Dar esenţial este că din cei 190 de milioane de euro, 44 de milioane se duc doar la Cluj-Napoca, 15 milioane se duc la Dej, şase milioane la Huedin, şase milioane la Gherla şi alte milioane de euro la reţeaua care leagă Clujul de Dej şi comunele care sunt pe acest traseu şi vor fi şi ele arondate la această reţea. Cu alte cuvinte este cel mai important proiect câştigat din ţară de apă şi canal. De asemenea, dorinţa noastră este să finalizăm şi terminăm lucrările la stadion în vară. Dorim şi sa continuăm modernizarea la Agro Transilvania, unde pentru prima dată compania are profit. De asemenea, dorim cresterea numărului de angajaţi la Clujana, respectiv 400 de oameni. Este pentru prima dată când fabrica are contracte în Italia sub brand propriu şi a câştigat licitaţii cu unităţi militare. Nu în ultimul rând nu aş vrea să uit fabrica de gunoi, depozitul ecologic. Este important acest proiect pentru judeţ în contextul în care România era obligată să închidă acele rampe de gunoi şi să închidă acele fabrici de deşeuri, care nu sunt rampe, ci sunt veritabile fabrici care transformă deşeurile fie în energie, fie în compost, depinde de la caz la caz. Cu această investiţie suntem în licitaţie şi urmează în curând să adjudecăm construirea.  Rampa de gunoi de la Pata Rât era obligată să nu se mai depoziteze gunoi acolo, nu neapărat să fie închisă în iulie. De la acea dată gunoiul se stochează temporar într-o locaţie tot în acea zonă. Rampa în sine trebuie închisă după acea dată. Lucru care în momentul de faţă se respectă. La finele anului 2011 vom avea probabil prima celulă din fabrica de deşeuri, ceea ce înseamnă că până atunci şi rampa va putea intra într-o procedură de închidere totală. Sunt termene pe care România şi le-a asumat şi încercăm să obţinem bani europeni. Procedura a durat mai mult şi pentru că noi o facem din bani europeni. Din bani europeni facem şi închiderea rampelor, din bani europeni facem şi depozitul şi infrastructura aferentă depozitului ,toate sunt toate investiţii obţinute în procent de aproximativ 90% de la U.E., doar diferenţa este suportată de noi.

Rep.: Cum vedeţi bugetul Consiliului Judeţean Cluj faţă de anul acesta?

A.T.: Este o problemă foarte serioasă evoluţia bugetului. M-am uitat zilele trecute pe bugetul anului 2010 şi am constatat că el era încadrat practic în limitele considerate de noi, dar nu a fost o creştere aşa cum a fost la finele anului 2009. Acest lucru înseamnă că bugetul anului 2011 va fi croit pe bugetul efectiv realizat în anul acesta. Nu ne vom hazarda să creăm un buget mult mai mare decât anul acesta pentru că vom fi nevoiţi să facem rectificări negative. Primăria a făcut în anul acesta una sau două rectificări negative, ceea ce afectează efectiv investiţiile. Şi atunci, la fel cum în 2009 nu am avut nevoie de rectificări negative, în 2010 nu am avut nevoie de rectificări negative, şi în anul 2011 sperăm să estimăm bugetul în limita anului precedent. Dacă ne referim la sumă, bugetul anului 2011 va fi în jurul sumei de 100 de milioane de euro cât a fost şi în anul 2010.

Rep.: Unde ajung cea mai mare parte a acestor 100 de milioane de euro?

A.T.: În primul rând peste 40% din această sumă ajunge la asistenţa socială: şcolile speciale, copii cu dizabilităţi, case cu dizabilităţi. Este obligaţia Consiliului Judeţean şi are în responsabilitate toate aceste unităţi din întreg judeţul. Din ce rămâne, suma cea mai mare din buget va merge pe investiţii. Dorinţa mea va fi ca în jur de 50%  din suma rămasă din buget efectiv să fie cheltuită pe investiţii. La fel cum a fost şi anul acesta.

Rep.: Dacă vorbeaţi de pistă, vreau să vă întreb dacă aceste lămuriri peste lămuriri nu dăunează la întârzierea lucrărilor pentru pistă?

A.T.: Comisia va lua o decizie dacă vom continua sau nu proiectul cu Romstrade. Sunt foarte multe documente care trebuiesc citite. Sunt cutii întregi de documente. Sunt patru sau cinci oameni care lucrează zi de zi. Comisia nu poate lua o decizie până când nu analizează toată documentele pentru că pe urmă riscăm să fim atacaţi în instanţă şi să pierdem. De aceea comisia va decide foarte clar aşa cum spuneaţi dumneavoastră da sau ba.

Rep.: De trei luni tot decide…

A.T.: Da, pentru că a fost contestat. Urmarea contestaţiei aceptate de Consiliul Naţional de Soluţionare ne-a obligat să solicităm nişte lămuriri. Nişte acte suplimentare. Acele acte pe care iniţial nu le-am primit în documente. Comisia acum analizează documentele respective şi la începtului săptămânii viitoare vom da o soluţie.

Rep.: Să zicem că nu dă o soluţie săptămâna viitoare. Care este termenul maxim pentru care puteţi cere lămuriri?

A.T.: Există un termen de 20 de zile în care tot poţi cere lămuriri. Însă, convingerea mea este că…

Rep.: Nu au trecut încă 20 de zile?

A.T.: Nu au trecut încă 20 de zile. Practic trebuie să ţii cont şi de corespondenţa prin poştă. Cred eu că săptămâna viitoare va fi o concluzie finală şi vom merge mai departe indiferent ce soluţie va lua comisia. Vom şti dacă „da” sau „ba” şi vom avea o soluţie pentru pasul următor în plan.

Rep.: Dar totuşi pista, după cum arată proiectul, ar trebui să străbată centura….

A.T.: Nu.

Rep.: Pentru că este acea zonă de tampon care trebuie lăsată după încheierea pistei…

A.T.: Nu afectează în niciun fel pentru că este situată undeva chiar în afara zonei de protecţie. Am văzut un studiu de fezabilitate şi o experzitiză făcută recent. Nu afectează deloc pista.

Rep.: Cum vă vedeţi ca om politic în 2011?

A.T.: Cred că mai mult o să mă concentrez pe partea administrativă, nu pe partea politică pentru că oamenii aşteaptă acest lucru de la mine. Pentru marea parte din clujeni este puţin important ce fac eu în plan politic şi mai mult îi interesează ca aceste proiecte să fie gata şi de ce nu ca ei să simtă o îmbunătăţire a vieţii lor. Cei de la sate să simtă o îmbunătăţire a infrastructurii şi nu numai, cei de la oraşe Aeroport, Stadion, Agrotransilvania, Clujana, apă, canal şi aşa mai departe, care sunt ale CJ şi mă voi axa pe asta şi nu pe partea politică.

Rep.: Nu credeţi că aţi putea face mai multe pentru judeţ dacă aţi fi acceptat la nivel naţional în PDL cum a propus premierul Emil Boc?

A.T.: Nu cred şi nu ştiu asta. Despre subiectul acesta aş vrea să am o discuţie cu premierul Emil Boc pentru că realmente nu am avut o discuţie pe tema asta şi nu ştiu exact la ce se referă. Din presă am aflat. Nu am ştiut că se gândeşte la mine la o astfel de poziţie şi am fost surprins. Acest lucru înseamnă că apreciază munca mea. Este un semn de apreciere faptul că el consideră că pot să am o funcţie de conducere la nivel naţional unde se presupune că acolo sunt persoanele exponenţiale pentru partid. M-am simţit comfortabil şi nu am avut o discuţie din respect faţă de el.

Rep.: Cu Sorin Apostu mai aveţi discuţii?

A.T.: Cu Sorin Apostu ca persoană nu mai am discuţii, însă cu Sorin Apostu ca primar am discuţii pentru că atât eu, cât şi el, în calitate de persoane alese avem anumite responsabilităţi faţă de clujeni. Am spus-o tot timpul, noi nu trebuie să ne iubim ca şi persoane, însă trebuie să colaborăm ca şi conducători de instituţii publice. Până în momentul de faţă atunci când am considerat că există o intenţie de a obstrucţiona sau de a sabota obiectivele judeţului într-o formă sau alta am luat poziţie şi lucrurile au intrat în linie dreaptă. Atunci când anumite proiecte sunt întârziate sau anumite avize nu sunt date la timp, atunci voi lua poziţie. Până acum proiectele judeţului nu au suferit datorită anumitor acţiuni ale primarului Apostu. Sper nici să nu sufere şi sper ca şi colaborarea instituţională să fie ca şi până acum. Iar despre acest lucru pot să spun numai de bine. Niciunul dintre proiectele, atât ale Consiliului Judeţean, cât şi ale Primăriei nu au avut de suferit datorită unor „neînţelegeri” dintre noi.

Rep.: Vă este frică ca din cauza unei noi „vechi” structuri din PDL Cluj să se tensioneze mai mult relaţiile dintre dumneavoastră şi Primărie?

A.T.: Nu, cred că este o falsă problemă. Cred că fiecare dintre noi ne-am individualizat deja în ochii clujenilor prin ceea ce facem. Cei care sunt deja interesaţi de ceea ce facem noi, cu siguranţă ştiu cu ce mă ocup. Cred că până la urmă este o chestie de credibilitate, de caracter şi de seriozitate. Nu cred că este o problemă din acest punct de vedere pentru că atât proiectele CJ, cât şi ale primarului sunt cunoscute de oameni. Unele proiecte ale primăriei sunt mai mult sau mai puţin cunoscute. Pentru că este loc pentru fiecare să ne dezvoltăm şi să ne prezentăm proiectele. Nu pot să nu fie observate de oameni pentru că municipiul Cluj-Napoca nu le-a mai avut niciodată. Pentru prima dată judeţul a avut proiecte mari de infrastructură. Nu mă refer la asfaltarea unui drum, la trotuare, la spaţii verzi din jurul blocului. Mă refer la proiecte mari de infrastructură pe care Clujul le derulează.

Rep.: Cum puteţi să spuneţi că este o falsă problemă având în vedere că au existat şi acele declaraţii tensionate între dumneavoastră şi Sorin Apostu? Sunteţi singurul om cu tupeu din interiorul PDL Cluj?

A.T.: A nu se confunda partidul cu anumiţi oameni care vremelnic conduc partidul. Eu întotdeauna am crezut că forţa partidului o dau oamenii şi nu unul sau doi oameni care sunt puşi acolo să conducă un partid. Acei oameni care conduc partidul fără baza partidului nu există. Atâta timp cât eu sunt apropriat eu sunt apropriat de oamenii simpli de bază a acestui partid cred că am acea forţă să spun anumite lucruri care din punctual meu de vedere nu sunt în regulă în partid. Este strict opţiunea mea. Asta nu înseamnă că întotdeauna am dreaptate. Nu înseamnă că deţin adevărul absolut.  Am intrat în acest partid în anul 2001 pentru că am văzut că este altfel decât alte partide. Un partid în care poţi să vorbeşti, în care poţi să te exprimi, în care puteam din profesia mea liberală de avocat să mă manifest ca om politic, iar din momentul în care constat că aceste lucruri nu se întâmplă nu pot să stau şi să văd cum partidul intră pe o pantă şi să se întâmple în el lucruri care nu doresc să I se întâmple. De aceea am luat poziţii şi voi lua în continuare. Trebuie toţi să înţeleagă că a avea un altfel de punct de vedere decât unul sau doi care sunt şefi în partid nu înseamnă că eşti împotriva partidului. A avea o opoziţie pe care ţi-o susţii argumentat nu înseamnă că trădezi partidul. A avea o opoziţie care este în interesul membrilor de partid nu înseamnă că vrei tu să iei locul altora sau mai mult dacă vorbeşti altfel decât ceilalţi eşti un duşman al partidului. Cred că toţi trebuie să înţeleagă că nu trăim în epoca comunistă şi nu aplicăm în partide principiile lui Lenin care spuneau că “partidul este o unitate militară” în care unii decid şi alţii execută. În partide oamenii se desemnează nu se aleg pentru că atunci se dezbină partidul. Acestea erau învăţăturile lui Lenin pentru că el le-a expus în partidul lui.

Rep.: Începe să se întâmple acest lucru şi în PDL Cluj?

A.T.: Nu am spus că începe să se întâmple acest lucru În opinia mea un partid nu trebuie să aibă posturi care se negociază, un partid trebuie să fie viu. Cu cât lăsăm un partid să trăiască mai mult cu atât va fi mai eficient pentru că toată lumea doreşte să vadă la oamenii politici o deschidere, onestitate. Cred că nu doresc un partid bloc în care unul cântă şi ceilalţi dansează ce doreşte unul dintre ei. Aceasta pentru sănătatea partidului. Sunt convins că dacă aceste lucruri se vor întâmpla în PDL Cluj, partidul va avea mari probleme. Iar acele persoane care au fost decise să conducă partidul vor avea un rol decisive în 2012.

Rep.: Cine le-a decis?

A.T. S-au decis prin negocieri. Eu practice nemaifiind în forurile de conducere şi nemaiparticipând la nicio negociere nu vă mai pot da niciun detaliu. Acest partid a câştigat enorm de mult pentru că Emil Boc l-a lăsat să fie viu. Am putut să mă afirm eu, au putut să se afirme alţii, a putut să se afirme Buda, Apostu şi alţi oameni în partid chiar dacă Emil Boc era un lider naţional. Dar partidul era viu. Ei bine, după plecare lui Emil Boc aceste lucruri au fost distorsionate anumite persoane şi acest lucru nu pot să-l accept şi nici nu-l voi accepta niciodată. Dacă Emil Boc a dat anumitor persoane o şansă şi noi mulţi suntem în spaţiul politic pentru că noi am dat gir şi ne-a lăsat să ne manifestăm. Acelaşi lucru trebuie se întâmple mai departe. Aceasta este convingerea mea şi aceste idei le voi susţine până la capăt. Atât timp cât partidul va avea nevoie de Alin Tişe voi rămâne în partidul acesta şi îmi voi face treaba ca şi membru. Prin munca mea nu cred că am dezamăgit pe oamenii din partid şi pe clujeni. În eventualitatea în care partidul nu va mai avea nevoie de Alin Tişe, evident, fiecare îşi va vedea de propriul drum. Sunt lucruri simple în politică, nu trebuie complicate. Dincolo de politică, caracterul, cuvântul, onorabilitatea sunt cele mai importante. Nu pot să accept să rămân într-un partid în care nu se mai respectă asemenea principii. Iar când voi considera că sunt total înlăturate voi pleca.

Rep.: Vă consideraţi oaia neagră a partidului?

A.T.: Nu. Pentru că oaia neagră înseamnă cu totul altceva. Cred că aşa ca mine gândesc foarte mulţi. Unii nu au curaj să o spună. Alţii nu au interesul să o facă. Fiecare om are propriul interes. Atât în partid, cât şi în afară. Atunci poziţiile publice într-un partid sunt date de aceste interese. În ceea ce priveşte eu cred că partidul m-a ajutat să obţin poziţii importante în judeţ şi eu cred că sunt dator faţă de acest partid să fac munca lui, să muncesc şi să nu dezamăgesc nici pe membri care m-au susţinut, dar nici pe clujenii care m-au votat. Iar faptul că eu fac aceste lucruri le fac pentru că eu mă gândesc la acest partid, nu pentru că doresc să le dezbin. Cred că cu cât luăm mai repede anumite măsuri şi cu cât ne trezim mai repede va fi mai bine pentru noi în 2012. Aceasta este convingerea mea. Iar dacă cei care conduc partidul nu se vor trezi, sunt convins că 2012 va fi pentru ei un motiv în care vor înţelege că ceea ce am spus eu ar fi trebuit făcut mai repede. Doar realitatea ne va demonstra asta. Eu am acum un punct de vedere. Ei au un alt punct de vedere. Viaţa va demonstra în ce măsură Alin Tişe a avut sau nu dreptat, în ce măsură partidul a avut nevoie de Alin Tişe.În ce măsură munca mea a fost sau nu utilă partidului şi în ce măsură au adus un plus de bine sau au făcut rău pentru partid atât timp cât le-am anunţat şi în partid, dar şi în spaţiul public.

Rep.: Credeţi că susţinerea dumneavoastră din teritoriu şi din judeţ v-ar fi pus pe o funcţie fruntaşă în ceea ce priveşte o ipotetică candidatură la şefial PDL Cluj?

A.T.: Se face o confuzie. Se uită foarte mult că eu am fost foarte mult votat de cei mai mulţi clujeni din municipiul Cluj-Napoca.

Rep.: Da, dar între timp aţi făcut şi acele vizite în teritoriu…

A.T.: Evident. Le-am început în teritoriu pentru că am simţit nevoia că acolo trebuia să intervin mai mult pentru că erau un decalaj enorm între mediul rural şi cel urban şi sunt necesare investiţii mari. Însă, vom continua audienţele în oraşe. Începând din primăvară voi începe cu municipiul Cluj-Napoca şi vom continua cu alte oraşe. Vom face prezentările tuturor proiectelor Consiliului Judeţean în toate cartierele oraşelor. Cred că sunt oameni în organizaţia din Cluj-Napoca care apreciază munca mea, după cum sunt şi în sate, în comune, şi în alte oraşe. În rest, sunt poveşti. Din punctul meu de vedere era ideal ca acest partid să fie viu şi să facă lucrurile aşa cum trebuie. Mai important este eficienţa. Iar, eficienţa nu o poate da decât o competiţie reală.

Rep.: Deci credeţi că aţi fi câştigat?

A.T.: Nu ştiu dacă aş fi candidat. Au fost oameni care mi-au cerut asta. Mi-au cerut muţi oameni să candidez văzând în mine o soluţie. Eu am fost consecvent deciziei pe care am luat-o în urmă cu o lună. Am luat decizia de demisiona din funcţiile de conducere. Evident că am fost consecvent şi mi-am menţinut punctual nici după o lună. Evident că au fost oameni care mi-au cerut asta. Le mulţumesc foarte mult acelor oameni care au avut încredere în mine pentru că realmente ei vor rămâne baza partidului.

Rep.: Sorin Apostu v-a susţinut în această idee?

A.T.: Nu am discutat cu primarul Apostu pe această temă, dar cred că primarul Apostu l-a susţinut pe Daniel Buda, din câte ştiu. Dar nu asta era o problemă. Putea să existe o competiţie indiferent de cine susţine Alin Tişe şi Sorin Apostu.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.