Preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe a detaliat pentru Gazeta de Cluj marile proiecte de infrastructură ale administraţiei, printre care modernizarea drumurilor judeţene, prelungirea pistei aeroportului, precum şi promovarea turistică.
Reporter: În ce stare se află drumurile-cheie din judeţ (europene, naţionale, judeţene – cele mai tranzitate) şi care dintre ele au fost incluse în programul de reabilitare?
Alin Tişe: În momentul de faţă în judeţ există drumuri de o calitate bună dar şi drumuri unde se impune a interveni cu lucrări. Clujenii aşteaptă acest lucru. Nu de puţine ori, inclusiv în cadrul programului de audienţe în teritoriu, locuitorii judeţului au semnalat această problemă, a drumurilor judeţene ca fiind prioritatea zero în ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare ale judeţului, în viziunea lor. Viziune pe care, eu personal, o împărtăşesc întru-totul. Acesta este de altfel şi motivul pentru care am demarat aceste mari proiecte de infrastructură prin intermediul cărora ne propunem ca, într-un termen cât mai scurt, să reabilităm şi modernizăm întreaga infrastructură rutieră a judeţului. Prin intermediul acestor proiecte deja demarate de Consiliul Judeţean şi aflate în diferite etape, nu mai puţin de 740 de km de drumuri judeţene din totalul celor 1200 vor fi complet reabilitate şi modernizate în următorii ani, contribuind astfel atât la o dezvoltare economică accelerată a întregului judeţ cât şi la creşterea nivelului de confort şi siguranţă în trafic pentru toţi clujenii dar şi pentru cei care tranzitează judeţul nostru. Dacă luăm în calcul inclusiv drumurile deja reabilitate de Consiliul Judeţean în ultimii trei ani cât şi cele care vor fi reabilitate cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale, putem aprecia fără teama de a greşi că într-un interval rezonabil de timp judeţul Cluj va beneficia de o infrastructură rutieră reabilitată în întregime. Ceea ce este însă cu adevărat important în ceea ce priveşte problema drumurilor judeţene şi ce trebuie subliniat este schimbarea radicală a abordării acestui aspect, respectiv trecerea de la intervenţiile locale, de întreţinere şi „peticire” a unor porţiuni limitate de drumuri, la aceste proiecte ample care vizează reabilitarea totală şi durabilă, prin turnarea de covor asfaltic de cea mai bună calitate, pe sectoare lungi de drumuri judeţene. Marcăm în acest fel intrarea într-o nouă etapă în care nu mai intervenim în regim de urgenţă pentru a elimina nişte probleme acute ci construim o infrastructură rutieră de calitate, la cele mai înalte standarde în domeniu, pentru o perioadă lungă de timp. În ceea ce priveşte drumurile care fac obiectul acestui proiect de reabilitare, alegerea lor s-a făcut de către specialişti, în baza unor criterii eminamente obiective, legate de intensitatea traficului din perioada 2005 – 2010, de starea de degradare a acestora, de legăturile pe care le asigură cu alte localităţi sau zone ale judeţului şi nu în ultimul rând de solicitările cetăţenilor. După cum s-a putut constata deja, pentru că lista drumurilor ce vor fi reabilitate e publică, acestea acoperă întreg judeţul pentru că, aşa după cum am mai precizat în repetate rânduri, ne propunem să asigurăm dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a întregului judeţ, cu eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele zone sau dintre mediul urban şi cel rural. Totodată, un lucru extrem de important şi pe care aş vrea să îl subliniez este faptul că alegerea acestor drumuri nu a ţinut cont de niciun considerent de natură politică ci, după cum am mai precizat, exclusiv de criterii obiective, uşor de verificat şi cuantificat de oricine, motiv pentru care, de altfel, lista a şi întrunit consensul tuturor partidelor politice. După cum am mai precizat, sunt preşedintele Consiliului Judeţean şi promovez interesele locuitorilor întregului judeţ şi nu doar interesele limitate sau particulare ale unora dintre ei, adepţi ai unui partid sau altul, având un primar sau altul etc.
Rep.: Din ceea ce ştiţi dumneavoastră, este posibil ca în următorul an să înceapă lucrările la hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşeşti? Va fi Consiliul Judeţean implicat în acest proiect de anvergură?
A.T.: Există această posibilitate a demarării în perioada următoare a acestui mare proiect de investiţii şi cu un impact semnificativ atât pentru sistemul hidroenergetic naţional cât şi pentru economia ţării în general. Conştient fiind de multiplele beneficii pe care această investiţie le va oferi judeţului, Consiliul Judeţean a sprijinit încă de la început acest proiect prin toarte mijloacele posibile, de la eliberarea avizelor şi acordurilor necesare, la aprobarea studiului de oportunitate, a certificatelor de urbanism şi o va face în continuare în toate modalităţile posibile şi cu respectarea deplină a atribuţiilor care îi revin.
Rep.: Care sunt următoarele faze în proiectul pentru pista aeroportului? Mai poate fi acesta blocat de contestaţii? Când ar putea începe lucrările?
A.T.: După cum ştiţi, licitaţia pentru execuţia noii piste a aeroportului a fost deja adjudecată. Urmează ca, dacă nu se vor înregistra contestaţii, în perioada imediat următoare să trecem la semnare contractului astfel încât lucrările efective de execuţie să înceapă de îndată, încă din cursul acestei luni. În ceea ce priveşte problema unor eventuale contestaţii, orice e posibil. Noi nu negăm dreptul oricărei societăţi care se consideră lezată de a contesta deciziile noastre dar nici nu vom putea sta deoparte şi să privim cum marile proiecte de investiţii ale judeţului sunt blocate prin contestaţii pe care, de multe ori le considerăm abuzive şi despre care apreciem că au la bază considerente mai puţin morale şi care nu au nimic în comun cu binele public şi interesul general. Lansez pe această cale un avertisment tuturor celor tentaţi să mai conteste în mod nejustificat licitaţiile noastre şi îi asigur că nu voi ezita nicio secundă să îi acţionez în instanţă pentru a apăra interesele judeţului, urmând a le solicita inclusiv daune pentru prejudiciile produse.
Rep.: Care este proporţia dintre banii care merg de la Cluj la Bucureşti şi cei alocaţi după redistribuire? Am beneficia de un procent mai mare din aceşti bani în cazul unei reorganizări teritoriale?
A.P.: Unul dintre principiile fundamentale care stă la baza funcţionării normale a oricărui stat modern este acela al solidarităţii. În niciun caz nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă atunci când avem în vedere dezvoltarea doar a unor zone limitate sau localităţi disparate. Soluţia nu o poate reprezenta decât dezvoltarea globală, a tuturor regiunilor, cu eliminarea sau reducerea cel puţin a decalajelor existente în momentul de faţă. Pe de altă parte însă, în mod evident, reorganizarea teritorială va oferi cu certitudine o serie de oportunităţi în sensul conceperii unor mari proiecte de infrastructură care să implice mai multe judeţe. Avantajele regionalizării ar trebui privite, cu siguranţă, în termenii unei optimizări a utilizării fondurilor disponibile în contextul unei viziuni mai cuprinzătoare, care să permită concentrarea pe adevăratele proiecte majore de dezvoltare şi a căror rezolvare este în momentul de faţă îngreunată de posibilităţile reduse de intervenţie a unui singur judeţ. Nu în ultimul rând trebuie precizat faptul că reorganizarea administrativ teritorială va facilita procesul de atragere a fondurilor europene, reducându-se astfel dependenţa unor autorităţi locale faţă de resursele relativ limitate ale nivelului central.
Rep.: Care sunt localităţile şi staţiunile promovate de Consiliul Judeţean pentru petrecerea vacanţei în judeţul Cluj? Există o creştere a ofertei din acest punct de vedere?
A.P.: În calitatea mea de clujean dar şi de preşedinte al Consiliului Judeţean nu aş putea să recomand doar un număr limitat de localităţi din judeţ ca destinaţii de vacanţă. Prin intermediul tuturor proiectelor derulate de Consiliul Judeţean, inclusiv prin editarea hărţii turistice a judeţului, ne-am propus să promovăm Clujul în ansamblu ca destinaţie turistică şi de vacanţă, încercând să contribuim la punerea în valoare a cât mai multe destinaţii sau obiective. În acelaşi timp, iniţiativele şi demersurile noastre au vizat creşterea atractivităţii turistice a judeţului pentru toate tipurile de turism, inclusiv pentru cel balneo-climateric, cultural, de afaceri etc. Trebuie precizat în acest context faptul că lucrările de reabilitare a drumurilor judeţene deja derulate au avut în vedere şi această necesitate de a facilita accesul rutier către principalele zone sau obiective de interes turistic din judeţ, putând aminti astfel, spre exemplu, reabilitarea drumurilor care duc spre Valea Ierii şi staţiunea Muntele Băişorii, Râşca sau Beliş, spre Salina Turda etc. Se impune a fi amintită de asemenea contribuţia Consiliului Judeţean în ceea ce priveşte finanţarea şi respectiv implementarea proiectelor referitoare la Băile Sărate de la Cojocna, Turda, Dej, Salina Turda, toate acestea dovedindu-se de mare succes şi bucurându-se de un interes crescut din partea clujenilor şi nu numai. În paralel cu aceste proiecte care au vizat reabilitarea şi modernizarea obiectivelor turistice propriu-zise şi a infrastructurii de acces către acestea, prin intermediul altor proiecte şi iniţiative dintre care voi aminti doar proiectul „Clujul peisaj cultural” contribuim activ la popularizarea celor mai importante obiective de pe teritoriul întregului judeţ şi îndemnăm persoanele interesate să le viziteze cu toată încrederea, având convingerea că nu vor regreta alegerea făcută.
Diana Gabor
