Angajații biroului juridic din Primăria Cluj Napoca incapabili să formuleze o acțiune în instanță

Clujenii au pierdut aproximativ 100.000 de lei de pe urma faptului că angajații biroului juridic de la Primăria Cluj Napoca nu au reușit să formuleze un recurs în instanță. Este vorba despre procesul pe care Primăria Cluj Napoca l-a pierdut cu firma falimentară Valve, care trebuia să construiască centrul CREIC, supranumit  ”Buftea de Cluj”. Aceste date se desprind din motivarea judecătorilor care au prezidat procesul respectiv.

Anul trecut, Curtea de Apel Cluj a decis să dea câștig de cauză firmei Valve International SA, societate falimentară, care a câștigat contractul pentru construirea centrului CREIC, supranumit ”Buftea de Cluj”. Înainte de acest verdict, firma a intrat în insolvență și a renunțat la proiectul de 42 de milioane de lei care a fost transmis unei alte societăți.

SC Valve International a dat în judecată administrația locală pentru neplata unor facturi în valoare de aproximativ 300.000 de lei. Câștigă o parte din proces, care vizează plata unor facturi de aproape 100.000 de lei, însă administrația locală reușește să obțină rejudecarea procesului.

Cu toate acestea, primăria condusă de Emil Boc pierde procesul din cauza faptului că angajații biroului juridic al primăriei nu au reușit să formuleze textul de recurs.

”A motiva recursul înseamnă a arăta criticile aduse hotărârii atacate, a exprima nemulțumirea față de soluția pronunțată prin indicarea și dezvoltarea motivelor de nelegalitate a hotărârii ce face obiectul recursului.

În speță, se constată că în recursul declarat, reclamanta (Primăria Cluj Napoca. n.red.) menționează în mod expres motivul de nelegalitate evidențiat în cuprinsul  art. 488 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedură civilă, însă acesta nu cuprinde niciun argument care să susțină aceste motive, care apar astfel a fi invocate formal. Astfel, în susținerea acestor motive de recurs, argumentele invocate de către recurentă trebuie să se raporteze la împrejurări în raport cu care să susțină că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, precum și dispoziții de drept material care să fi fost încălcate de instanța de fond în pronunțarea sentinței recurate, neputându-se supune analizei instanței de recurs argumente prin simpla reiterare a acestora astfel cum au fost deduse judecății prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, deși există formal o declarație de recurs, aceasta cuprinde doar niște solicitări fără a indica nici explicit, dar nici implicit, care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanței de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie și prin prisma dispozițiilor art. 489 al. 3 C .pr.civ., nu poate echivala cu motivarea recursului”, arată o parte din motivarea sentinței.

7.600 lei/lună pentru plimbatul hârtiilor goale prin instanțe

Biroul juridic al Primăriei Cluj Napoca este condus de Pătraș Maria Carmen. Ea face parte din Asociația Profesională a Polițiștilor Locali. Potrivit ultimei declarații de avere semnate la sfârșitul lunii aprilie 2020, ea a câștigat 91.496 lei, ceea ce înseamnă un salariu lunar de peste 7.600 de lei. Pe lângă salariu ea a declarat că a primit 11.680 de lei, cu titlu de ”normă de hrană”, pentru că bugetarii primesc și o normă de hrană în valoare de aproximativ 300 de lei lunar. De asemenea, anterior ea a beneficiat de un stimulent de inserție în valoare de aproape 6.000 de lei.

În aceste condiții salariale, biroul condus de ea a formulat recursul din procesul cu Valve International SA fără a arăta motivele pentru care Primăria Cluj Napoca contestă soluția atacată.

”Trebuie notat că în declarația scrisă de recurs înregistrată la dosar, recurentul (Primăria Cluj Napoca. n.red.) evidențiază practic aceeași stare de fapt ca și cea dedusă judecății în fața instanței de fond, fără însă să evidențieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ și expres prevăzute de lege în art. 488 C .pr.civ..

Din această perspectivă, așa cum s-a statuat în precedent recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural și ca atare nu satisface exigențele pentru validarea sa, sens în care în temeiul dispozițiilor legale mai sus evidențiate se va constata nulitatea acestuia.

În consecință, întrucât nu este prezent niciun motiv de recurs de ordine publică, iar recursul promovat nu este explicit în vreo critică, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. 1 C . pr.civ.,  va  constata nul  recursul declarat de recurent ă și va menține în întregime hotărârea recurată”, arată judecătorii curții de Apel Cluj, care au judecat procesul.

Valve a rămas fără aer

La mijlocul lunii martie 2013, societatea Valve Internaţional SRL şi-a cerut insolvenţa pe rolul Tribunalului Brăila, iar un judecător specializat a admis cererea. Reprezentanţii firmei Valve Internaţional au motivat decizia de a intra în insolvenţă, prin procedură de reorganizare, prin faptul că au intrat în incapacitate temporară de plată, din cauza faptului că alte firme sau instituţii de stat care aveau de plătit pentru lucrările de efectuate întârzie cu efectuarea plăţilor.

Ulterior, Valve Internaţional a informat Primăria Cluj-Napoca despre intenţia de a continua lucrările la Centrul de Industrii Creative şi IT. Potrivit unor reprezentanţi ai Primăriei Cluj-Napoca, instituţia a plătit în avans un procent de 20 la sută din totalul preţului de 52 de milioane de lei pentru Centrul Regional de Excelenţă de Industrii Creative şi IT. Şeful de proiect spunea atunci că lucrările erau efectuate în proporţie de 25 de procente şi că vor continua colaborarea cu societatea desemnată prin concurs de proiecte. Firma Valve International este deţinută de către Ion Florian şi Radu Nicu.

Situația financiară a CREIC cochetează cu falimentul

Firma care administrează CREIC se numește CLUJ INNOVATION PARK SA și este deținută în totalitate de consiliul local al Municipiului Cluj Napoca. De la înființare și până în 2017 societatea a prezentat cifre de afaceri anuale care nu depășesc salariul mediu pe economie, adică între 1.200 și 2.800 de lei. Anual, firma a înregistrat pierderi.

Pentru anul 2018, CLUJ INNOVATION PARK SA a raportat o cifră de afaceri de 28.000 de lei, o pierdere de 650.000 de lei și… 6 angajați! În anul următor, cifra de afaceri a crescut la 859.020 lei, pierderile s-au majorat la 752.249 lei, iar numărul angajaților a crescut la 11 persoane. Practic, de la înființarea societății nu s-a făcut altceva decât să se plătească salariile directorilor și angajaților.

Mai mult, terenul pe care a fost edificat acest centru nu este stabil, administrația locală clujeană investind, ulterior, milioane de euro pentru stabilizarea versantului.

Cine sunt șefii de la Buftea de Cluj

În toamna anului 2018, Primăria Cluj Napoca a inaugurat Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), o clădire care oferă spații de închiriat. Însă, singurii care populează, sporadic, edificiul din Dealul Lomb sunt șefii. Dacă suni la numărul de telefon al Centrului răspunde țiuitul faxului. Reporterii Gazeta de Cluj au încercat de mai multe ori în cursul acestei săptămâni să poarte o discuție cu reprezentanții CREIC, dar nimeni nu a răspuns la telefon.

Din consiliul de administrație al CREIC fac parte IRINA ELENA GHIȚĂ, asistent local la biroul europarlamentarului Daniel Buda, DANIEL ARPAD ZOLTAN, director administrativ la SC Neon Lighting, una dintre firmele de casă ale administrației locale, RĂZVAN RUS, Service manager la firma BT Wild Ranch, societate protejată de fostul șef al CJ Cluj, Marius Nicoară și de fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, Toma Rus.