Antisemitismul ca mesaj agresiv și primitiv este prezent cu precădere în comunicarea virtulă și în spațiile de socializare.

La 18 mai 2021 Guvernul României a adoptat o strategie privind combaterea antisemitismului și xenofobiei.  Am considerat necesară continuarea discuției începută cu avocatul Peter Eckstein Kovacs pe marginea acestui subiect și pe care am redat-o în numărul precedent al ziarului. În consecință urmărim strategia guvernamentală de aproape dar cerem opinia, expertiza persoanelor direc implicate în acest proces și care sunt abilitate să ne spună mai multe detalii. În această strategie este implicat și Institutul ‘’Elie Wiesel’’ din București, institut care a desfășurat o activitate bogată privind cercetarea Holocaustului în Romănia. Astfel, am considerat necesar să discutăm direct cu Directorul Institului pentru a primi un punct de vedere avizat față de această strategie guvernamentală. Dl. Prof. Dr. Alexandru Florian a avut amabilitatea să ne răspundă scurt și concis la câteva întrebări clare privind existența Holocaustului în România, cunoașterea acestuia de către tineri, respectiv conștientizarea pericolului prezentat de ideologiile extremiste, xenofobe și antisemite.

 Cum este evaluat gradul și gravitatea antisemitismului din România? Se poate discuta de un antisemitism latent în societatea din România? Dacă facem o comparație cu perioada interbelică, care sunt tendințele curentului/curentelor antisemite?

Sondajele de opinie din ultimii ani au pus în evidență un antisemitism latent. Pe siteul inshr-ew.ro se pot citi aceste sondaje care măsoară un procent 11-15% persoane care exprimă o opțiune de respingere față de evrei. Antisemitismul ca mesaj agresiv și primitiv este prezent cu precădere în comunicarea virtulă și în spațiile de socializare.

Are guvernul României cunoștință de toate actele, unele mai puțin vizibile, de xenofobie din societate?

Mesajele sau manifestările antisemite sunt cunoscute în măsura în care acestea coboară în stradă sau în instituții publice. Din perspectiva puterii executive cred că este important de menționat faptul că în urmă cu puțină vreme, Guvernul a adoptat o strategie instituțională pentru combaterea antisemitismului. Aspectul cel mai important al acestei strategii îl reprezintă proiectele de politici publice cu caracter educațional pentru a demonta prejudecățile antisemite.

Cum se va implica Institutul ”Elie Wiesel” în noua strategie de combatere a antisemitismului din România?

În cadrul acestei strategii Institutului „Elie Wiesel” îi revine atât responsabilitatea pentru consultanță în construcția de programe educaționale, cât și în coordonarea de sondaje de opinie care să măsoare diversele aspecte ale antisemitismului ca fapt de opinie. De asemenea, tot aici se încadrează și opiniile populației despre istoria Holocaustului din Romania sau gradul de adecvare la încercările de eroizare a memoriei celor responsabili de tragedia evreilor.

Cât de educată este societatea din România dacă ne raportăm la conștiința publică și memoria Holocaustului? Spre deosebire de Germania, Polonia, cât de departe este sistemul de educație din România privind cunoașterea Holocaustului de către elevi?

Nu deținem date din Polonia sau Ungaria sau oricare alta țară pentru a încerca analize comparative. În ceea ce privește România, pe baza sondajelor de opinie, a analizei manualelor școalare, a felului în care mass media tratează Holocaustul putem afirma că mai sunt încă multe de făcut pentru ca tragedia acestuia să devina o componentă firească, majoritar acceptată în conștiința civică a cetățenilor din România. 

Interviul complet este publicat în ziarul printat Gazeta de Cluj