Comparativ cu anul trecut, singura schimbare în topul datornicilor la bugetul de stat din judeţul Cluj este ordinea acestora. Argos a urcat în vârful clasamentului, fiind urmată de aceiaşi Agroflip şi Samus Mex. La nivel naţional, cei mai mari datornici sunt firmele administrate de stat, pentru care FMI a propus schimbarea managementului cu unul privat, mai performant.
Clasamentul firmelor clujene cu cele mai mari datorii la bugetul de stat s-a schimbat puţin faţă de anul trecut, dar principalii actori rămân aceiaşi. Producătorii din industria uşoară rămân în topul celor mai mari datornici la stat din judeţ, potrivit raportului activităţilor din primele şase luni ale anului transmis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj (DGFP). Printre cei mai mari datornici din judeţul Cluj se numără Argos S.A. cu 8.521.000 lei, Samus MEX S.A. Dej cu 8.185.969 lei şi Agroflip S.A. Bonţida cu 6.120.337 lei.
Numărul de companii clujene care înregistrază datorii la buget a scăzut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 2.514. Astfel, la 30 iunie 2011, 11.267 de societăţi comerciale aveau datorii totale de peste 347 milioane lei, faţă de 13.781 de firme care totalizau datorii de peste 315 milioane lei în iunie 2010. În 2010, numărul societăţilor comerciale clujene care aveau datorii la bugetul de stat a crescut de două ori faţă de 2009.
Scad datoriile, firmele rămân aceleaşi
Cel mai mare datornic al judeţului Cluj este societatea producătoare de lenjerie intimă Argos, care are datorii în valoare de aproximativ 8.520.000 de lei. La bugetul de stat producătorul de lenjerie intimă are de plătit 4.865.000 de lei, acestei sume adăugându-i-se datoria la bugetul asigurărilor sociale, de şomaj şi sănătate. În acelaşi clasament realizat de DGFP anul trecut, firma Argos SA apare cu datorii de 5,8 milioane de lei. Aceasta era în top 10 şi în 2009, cu jumătate din această sumă.
Clujana, trecută în administraţia Consiliului Judeţean Cluj, a reuşit de asemenea să adune o datorie considerabilă. Aceasta a intrat în topul datornicilor mari cu suma de 1.037.000 de lei.
Fabrica de încălţăminte clujeană are datorii de 167.806 lei şi la bugetul asigurărilor de sănătate.
Firma deţinută de afaceristul Liviu Florian, Agroflip, are datorii la toate capitolele de pe lista DGFP. Datoriile societăţii comerciale se ridică la 6.120.000 de lei. La bugetul asigurărilor sociale datoriile sunt de 3.700.000 lei, la bugetul asigurărilor de sănătate – 997.000 de lei şi la bugetul asigurărilor pentru şomaj – 537.000 de lei. Societatea Agroflip SA din Bonţida a fost anul trecut pe locul al doilea în acelaşi clasament. Aceştia aveau de achitat 6,6 milioane de lei la bugetul de stat. Se pare că firma nu este datoare doar la Finanţe şi a intrat de ceva vreme în insolvenţă. La sfârşitul lui 2009, Primăria Cluj-Napoca a scos la executare silită o serie de bunuri care aparţin SC Agroflip, una dintre cele mai mari firme clujene care se ocupa cu creşterea porcinelor. Municipalitatea a cerut executarea acestor bunuri pentru că reprezentanţii Agroflip ar fi datori la taxele municipale cu circa 800.000 de lei şi, în primăvara anului trecut, primăria clujeană a organizat mai multe licitaţii în care a scos la licitaţie bunurile estimate la peste 1,6 milioane de lei.
De Finanţe nu scapă nimeni
Samus Mex, cu datorii de 8.185.969 lei la bugetul de stat este o companie producătoare de mobilă care face parte în prezent din grupul Mobexpert. Firma-mamă a împrumutat Samus Mex cu 5,5 milioane de lei, cu un milion de euro şi 100.000 lei prin patru contracte a căror valabilitate a fost prelungită anul acesta. Cu toate acestea, firma nu poate să-şi achite datoriile la stat, în 2010 având de achitat la bugetul de stat, al asigurărilor sociale, de sănătate şi şomaj un total de circa opt milioane de lei.
Direcţia de Finanţe Publice administrează peste 200.000 de contribuabili, dintre care circa 62.000 de persoane juridice şi 14.700 de persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent. Anul trecut, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice au fost publicate 12.960 societăţi comerciale care aveau datorii totale de 358.102.861 lei. La aceeaşi dată în 2009 au fost publicate 7.084 societăţi comerciale care aveau datorii totale de 238.572.037 lei. Cel mai mare datornic înregistrat în luna septembrie 2010, Staţiunea de cercetare Cluj, care avea aproape 14 milioane de lei de plătit la bugetul general, nu mai apare pe listele Finanţelor de anul acesta. Conducerea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Cluj a acerut promulgarea unei Hotărâri de Guvern prin care staţiunea ar putea trece în subordinea USAMV, fiind într-o situaţie critică. Anul trecut, viceprimarul Laszlo Attila arăta că problemele financiare ale instituţiei se datorează unui management defectuos al conducerii. Conducerea staţiunii susţine că a aşteptat încă din noiembrie 2009 ca Guvernul să anuleze datoria la Fisc.
Societăţile de stat, cei mai mari datori
În clasamentul naţional, primul loc este ocupat de Compania Naţională a Huilei Petroşani cu o datorie de 1,86 miliarde de lei, reprezentând mai mult decât datoriile cumulate ale celorlalţi cinci mari datornici din clasament. Locul doi în top este deţinut de CFR SA, a cărei datorie se cifra, la 30 iunie, la aproximativ un miliard de lei.
Poziţiile 3 şi 4 în clasament sunt deţinute de alte două companii din sectorul feroviar de stat, Electrificare CFR cu 260 milioane de lei şi CFR Marfă cu 249 milioane de lei. Acestea sunt urmate în top 5 de către Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, cu o datorie de 190 milioane de lei la finele primului semestru.
Ministerul Economiei a propus FMI ca Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Compania Naţională a Huilei, Oltchim şi Hidroelectrica să figureze printre companiile care vor avea management privat. „Ministerul Economiei a venit cu o listă de patru companii, şi anume SNLO, CNH, Oltchim şi Hidroelectrica. FMI a prezentat însă o altă listă, în care, cu excepţia Termoelectrica, erau toate companiile energetice. La discuţii nu s-a stabilit nimic, dar a rămas ca şefii FMI să discute ei între ei şi să elaboreze o listă clară”, au declarat surse din cadrul Ministerului pentru Mediafax.
Astfel, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR Marfă, CFR Călători şi CFR Infrastructură se numără printre cele 15 companii de stat care vor avea manageri privaţi, iar la unele dintre ele vor fi înlocuiţi şi membrii CA, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, citat de aceeaşi sursă.
Manageri privaţi pentru companiile naţionale
Oficialul FMI a arătat că vor exista măsuri suplimentare care să asigure o guvernanţă cât mai bună, una dintre ele fiind operarea de schimbări în Consiliile de Administraţie. „Există anumite persoane care au poziţii privilegiate acum în anumite companii, dar şi le vor pierde (…).Vom începe să selectăm membrii Consiliilor de Administraţie într-o manieră mult mai obiectivă. Acesta este numai o zonă în care vor exista îmbunătăţiri. Cealaltă este că Guvernul va îmbunătăţi guvernanţa prin reformarea legislaţiei întreprinderilor de stat, pentru a face ca aceste consilii să opereze într-un mod mai obiectiv şi corect”, a afirmat Franks.
„Aduci investitori privaţi, care vor face parte din board şi vor fi complet independenţi. Dacă schimbi doar preşedintele executiv al companiei şi nu faci şi altceva, cel mai probabil o să eşuezi”, a adăugat Franks. El afirmase anterior într-o conferinţă de presă că FMI a stabilit cu autorităţile române un număr de 15 societăţi de stat care vor avea manageri privaţi, printre acestea numărându-se cele mai mari companii care nu vor fi privatizate, dar şi societăţi din domeniul transporturilor, care au pachete minoritare scoase la vânzare.
În luna mai, Franks afirma că 30-40 de companii cu capital de stat vor avea management privat.
FMI a extins în noul acord lista societăţilor de stat monitorizate prin includerea unor companii precum Tarom, Poşta Română, Oltchim, SNLO, Electrica Transilvania Nord şi va evalua atât pierderile, cât şi arieratele pentru că unele dintre ele sunt luate în calcul la bugetul general consolidat. Alte companii monitorizate sunt Compania Naţională a Huilei (CNH), Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Metrorex, CFR Marfă, Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.
Diana Gabor
