Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 15 iunie 2015, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Iniţiativei Central Europene (Ohrid, Republica Macedonia). Cu referire la situaţia aromânilor şi meglenoromânilor, care sunt menționați ca popor constitutiv în Constituţia Republicii Macedonia, ministrul român de externe a subliniat importanța unor demersuri comune pentru protejarea dialectului megleno-român, astfel încât să se evite dispariția sa. De asemenea, a reamintit importanța identificării de soluții pentru problema proprietăților comunității aromâne din Macedonia, transmite Romanian Global News.
Cei doi oficiali au făcut o analiză sintetică a stadiului relaţiei bilaterale, pe palier politico-diplomatic, cultural şi economic, dar şi a perspectivelor de integrare europeană şi euro-atlantică ale Republicii Macedonia.
În legătură cu situaţia din Republica Macedonia, ministrul român al afacerilor externe a apreciat rezultatul negocierilor inter-macedonene, derulate cu sprijinul UE si al SUA, care au dus la Acordul politic din 2 iunie 2015, și a subliniat importanta angajamentului politic al tuturor forțelor politice macedonene pentru punerea sa în practică.
Dezvoltarea colaborării dintre ministerele afacerilor externe din cele două ţări a fost un alt subiect de discuţie. Partea română şi-a exprimat disponibilitatea de a transfera expertiză către instituţiile macedonene implicate în pregătirea reformelor pro-europene. În acest sens, între cele două instituţii există deja Memorandumul de Cooperare în domeniul integrării europene şi euro-atlantice (semnat în anul 2011), cu oportunităţi de colaborare şi pe linia Ministerelor Justiţiei, Culturii, Apărării, Afacerilor Interne, Fondurilor Europene.
Cei doi miniștri au căzut de acord, la propunerea ministrului român, asupra convenirii unui plan de consultări între cele două ministere de externe, cu accent pe afacerile europene și aspectele de securitate. De asemenea, a adresat omologului macedonean invitația de a vizita România, acceptată cu plăcere de ministrul Poposki.
Totodată, cei doi oficiali au căzut de acord că în plan economic există certe interese comune, ministrul român subliniind necesitatea de a stimula schimburile și investițiile prin crearea unei Comisii Mixte Economice și organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri.
La rândul său, ministrul Nikola Poposki a mulţumit omologului său român pentru susţinerea constantă oferită de ţara noastră parcursului european şi euro-atlantic ale Republicii Macedonia.
Romanian Global News reamintește că în Macedonia trăiesc circa 160.000 de români (aromâni și meglenoromâni) care au serioase probleme în ceea ce privește păstrarea identității naționale. Pe fondul lipsei de acțiune a diplomaților români dar și a instituțiilor din România (DPRRP, Parlament) numeroși români din Macedonia iau cetățenie bulgară sau grecească, acest fapt ducând la îndepărtarea acestora de Țara mamă, România.
Principalele obiective religioase și educaționale care au aparținut comunității românești din Macedonia și statului român:
1. Bitola-Monastir, biserică românească, târnosită la 10 mai 1905, subvenţionată de Statul Român până în 1916. În 1946 la biserica din Bitola păstorea părintele Stoica din Bucureşti; întrucât a făcut o vizită călugărilor de la mânăstirea din Gopeş, a fost expulzat în 1946, sub pretextul că a încălcat legile ţării, vizitând o mănăstire fără autorizaţie.
Intervenţia ambasadorului Tudor Vianu, de la Ambasada României de la Belgrad pe lângă Ministerul de Externe al Yugoslaviei pentru a se anula decizia sus menţionată nu a avut nici un succes.
2. Cimitir românesc Bitola, cu capelă, înfiinţat în 1903 cu banii Guvernului României, subvenţionat până în 1916 de Statul Român.
Terenul intravilan a fost cumpărat în 1903, la cererea Primului Ministru Ion I.C. Brătianu pentru înhumarea lui, Apostol Mărgărit, primul inspector general al şcolilor româneşti din Macedonia.
3. Liceul românesc cu internat Bitola-Monastir, înfiinţat în 1880, subvenţionat de Statul Român până în 1916.
4. Şcoala normală profesională românească de fete cu internat Bitola-Monastir, înfiinţată în 1899 de localinici aromâni, întreţinută de Statul Român până în 1916.
5. Biserica Sf. Dimitrie din Bitola-Monastir, zidită de comunitatea aromână la 1830.
6. Mânăstirea Gopes (Gopişte), cu biserica Schimbarea la Faţă, zidită de comunitatea aromânească în secolul al XIX-lea, subvenţionată de Statul Român până în 1916, pictată de Maria Erca, cu inscripţie în limba română.
7. Cruşevo-biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită cu banii Statului Român la 1896 şi subvenţionată până în anul 1938.
8. Cimitirul românesc din Magrovo, înfiinţat cu sprijinul financiar al României în 1906 şi dezafectat de sârbi în 1912.
