Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a făcut o vizită la Cluj unde a fost ”silit” să primească o scrisoare care priveşte starea patrimoniului operelor de artă din judeţul Cluj. Sursele noastre din Prefectura Cluj ne arată că iniţiatorul “de facto” al acestui demers ar fi fost subprefectul Mihnea Iuoraş, care s-ar fi autosesizat în urma articolelor din Gazeta de Cluj. Din cele 500.000 de opere de artă aflate în patrimoniul celor patru muzee clujene, doar 48 sunt asigurate, iar în urma demersurilor iniţiate de reprezentanţii guvernului în teritoriu putem doar spera că această situaţie se poate schimba.
“Ne pasă de patrimoniu. Poate prea mult.” Acesta ar putea fi unul din dictoanele după care ne ghidăm ţelul în cadrul campaniei pe care o derulăm pentru asigurarea patrimoniului muzeelor din Cluj. Fie că este vorba de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic, dar şi Muzeul Octavian Goga din Ciucea, toate merită să fie prezentate publicului în condiţii europene. Iar operele, importante ca valoare, dar şi multe dintre acestea unice în lume sunt lăsate la voia sorţii. Poate acum situaţia se va schimba. Cel puţin asta putem spera dacă Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a fost înştiinţat de problema asigurării de la Cluj, problemă care cel mai probabil este valabilă şi în restul ţării.
Scrisoarea deschisă către Barbu
“Supunem atenţiei Dvs. situaţia cu care se confruntă instituţiile de cultură din Judeţul Cluj, mai exact muzeele aflate în subordinea directă a instituţiei dvs. cât şi cele aflate în subordinea autorităţilor judeţene şi locale, sub aspectul pericolului care planează asupra valorilor existente în aceste muzee în condiţiile în care aceste prestigioase instituţii nu sunt asigurate – la incendii, furturi etc. – şi care deţin opere de artă, incomensurabile din punct de vedere artistic şi de valori comerciale deosebite.
În acest context, vă rugăm, domnule Ministru, să dispuneţi măsurile legale necesare pentru asigurarea acestor opere de artă deosebite, punându-le astfel la adăpost de orice pericol de tipul celor menţionate anterior.
Totodată, vă rugăm să ne precizaţi dacă pentru instituţiile aflate în subordinea autorităţilor judeţene şi locale procedura de asigurare este similară cu cea aplicată la nivelul instituţiei dvs.”, arată scrisoarea semnată de către prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan şi de către subprefectul Mihnea Iuoraş.
Primii iniţiatori ai asigurărilor
Ministrul Culturii Adrian Iorgulescu avea proiecte pe tema asigurărilor de muzee încă din 2005. După 8 ani de zile 100.000 de opere de patrimoniu din muzeele din Cluj subordonate Consiliului Județean Cluj încă nu sunt asigurate. Doar 48 de opere clasificate drept tezaur din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca sunt asigurate, însă acestea reprezintă doar o parte din lucrările cuprinse în această categorie, arătam într-un articol anterior din Gazeta de Cluj.
Autoritățile județene susțin că vor încerca să facă ceva în acest sens, iar senatorul Alin Tișe a declarat că va face o interpelare la adresa Ministerului Culturii în urma adresei noastre. Valoarea operelor de la Muzeul Etnografic ar depăși cinci milioane de euro, valoarea celor de la Muzeul de Artă și Muzeul Octavian Goga din Ciucea ar depăși 20 de milioane de euro, în fiecare caz.
Situaţia de la MNIT
Jaful românilor de la Muzeul din Rotterdam va rămâne în istorie. Pământenii au rămas doar cu poze ale tablourilor lui Claude Monet, Henri Matisse şi Paul Gauguin. Românii au reuşit încă o dată să facă istorie negativă. Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca este ţinut în beciurile instituţiei, ascuns de ochii lumii. Mai mult, nici o operă nu deţine asigurare şi în cazul în care este furată şi arsă statul nu rămâne cu nimic. Poate uneori doar cu o poză… Pentru că unicitatea obiectelor de patrimoniu din colecţia muzeului nu va putea fi niciodată înlocuită. Ci doar terfelită…
Tiberiu Hrihorciuc
