Austriecii se opun aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen pentru c cele două țări să preia valurile de imigranți.

Cancelarul austriac Karl Nehammer (ÖVP) a declarat marți, cu o zi înainte de o vizită la Zagreb, că Viena nu are o problemă cu aderarea Croației la Schengen, arătând că țara își protejează bine frontierele. În schimb, el a spus că România, Bulgaria și Ungaria lasă migranții ilegali să le treacă granițele.

Blocajele unor state în ceea ce privește aderarea Românei la Schengen au legătura cu dosarele europene pe temele securitate internă și azil/migrație. Iată concluzia unui interviu realizat de RFI România cu Stéphane Séjourné, șeful grupului parlamentar Renew Europe care susține includerea României. Deși ruta migratorie românească nu este una importantă, „statisticile privind cererile de azil în Uniunea Europeană sunt, astăzi, aproape la același nivel ca la apogeul crizei migrației din 2015. Nu trebuie subestimată starea opiniei publice din anumite state ale Uniunii Europene…,” spune politicianul francez. Acesta adaugă că trebuie lucrat cu fiecare stat în parte, cu fiecare lider pentru a elimina blocajele din drumul României în Schengen.

Statisticile privind cererile de azil în Uniunea Europeană sunt, astăzi, aproape la același nivel ca la apogeul crizei migrației din 2015. Nu trebuie subestimată starea opiniei publice din anumite state ale Uniunii Europene. Va trebui să fim convingători la toate capitolele, inclusiv că frontierele exterioare ale Uniunii Europene sunt bine apărate și că există un acord european în chestiunea Azil/Migrație.

Cred că există o tentație, în special la dreapta hemiciclului european, de a amesteca subiectele migrație și securitate internă. Apoi, suntem într-un moment de febrilitate europeană cu o potențială criză economică la orizont. Toate acestea se amestecă și va trebui să fie pusă ordine în subiecte si să se evite ca opinia publică să nu înțeleagă mizele și obiectivele europene.

Vorbim de cererile de azil în afara celor venite de la ucraineni. De aceea subiectul este atât de abraziv în Europa. Dacă analizăm nivelul cererilor de azil în afara celor ucrainene, este mai mare decât normalul și apropiat de cel din timpul crizei migratorii din 2015. Avem un subiect care privește întreaga Europă, avem tensiuni în sudul Europei, în țările cu ieșire la Marea Mediterană, precum Italia, Grecia sau Franța.

Trebuie să le amintim, de asemenea, celor care blochează pactul Azil/Migrație în Europa, precum Polonia și Ungaria, că primul acord asupra imigrației pe care l-am făcut, a fost pentru aceste țări și pentru a evita ca Polonia să fie înecată de un val de migrație ucrainean. Cei 27 de membri au decis, solidari cu țările vecine ale Ucrainei, să permită accesul ucrainenilor în toată zona europeană și să îi preia. Franța a preluat o parte, Germania la fel, România a preluat o parte importantă în cadrul acestei solidarități europene. Așadar, trebuie să le reamintim celor care blochează astăzi, polonezii și maghiarii, că un pact a fost făcut pentru solidaritatea ucraineană și că nu trebuie să blocheze toate inițiativele. Vom pune, poate, acest lucru pe masă, la următoarea plenară a Parlamentului European.

Contextul economic nu este propice partidelor republicane sau democrate. Trebuie să fim foarte atenți la acest aspect. Vedem ușurința cu care partidele populiste și extremiste fac surfing peste dificultățile oamenilor mai ales când contextul economic este defavorabil. Previziunile economice ne arată că este posibil să avem o recesiune economică anul viitor în Europa. Acest lucru trebuie să ne pună în alertă din punct de vedere politic vis-a-vis de argumentele pe care le pot aduce partidele politice. Așadar, vigilență absolută în context economic și unitate europeană în context ucrainean.

1 COMENTARIU

  1. Mars in p.ula mea, Da petrolu’ spre OMV nu-l lasa, odata cu migrantii spre Jermania? Da gazu’? Nu vreti s-o f.uteti voi pe mamica voastra de austrieco-ruso-siberiano- fantastici? Sa va amintesc de contractele semnate vis- a- vis de petrol si de cati bani trebuia sa investiti in Ghiorlanica? Sau de cati bani trebuia sa INJECTATI in sistemul bancar roman?(a se citi donati). Mars in p.la mea. Jigodii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here