Autoritatile romane iau atitudine impotriva abuzurilor din Timoc

Delegaţii ale românilor din Timoc au venit săptămâna trecută la Bucureşti pentru a discuta cu Departamentul Românilor de Pretutindeni şi Comisia Politică Externă a Senatului României despre presiunile la care sunt supuşi românii din acestă regiune. Instituţiile române şi-au arătat sprijinul pentru comunitatea românească din Estul Serbiei şi chiar au propus retragerea sprijinului necondiţionat al României pentru această ţară.

În cadrul vizitei efectuate în România, delegaţia românilor din Timoc compusă din Vicepreşedintele Partiei Democrate a Românilor din Serbia, Drăgan Demici şi Preşedintele Asociaţiei românilor/vlahilor „Ariadnae Filum”, Zavisa Jurj, s-au întalnit cu Secretarul de Stat Eugen Tomac, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), transmite Romanian Global News.
În cadrul întâlnirii delegaţia din Timoc a informat pe şeful DRP asupra ultimelor evoluţii din Serbia legate de intenţia autorităţilor de a dărâma clopotniţa româneasca din Sipicova. S-a făcut deasemenea o informare largă asupra situaţiei dramatice create de autorităţile de la Belgrad, ca urmare a campaniei de anchetare a liderilor români din Timoc, dar şi a oamenilor obişnuiţi care sprijină identitatea româneasca din zonă.
S-au adus în discuţie şi campania electorală presărată cu acţiuni şi declaraţii antiromâneşti, dar şi fraudarea alegerilor Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne şi preluarea lui de reprezentanţi ai partidelor sârbeşti.
Oficialul Guvernului român după ce şi-a manifestat profunda îngrijorare legată de acţiunile antiromâneşti din Serbia a asigurat de întregul sprijin al României pentru păstrarea identităţii românilor/vlahilor din Timoc, iar în acest sens a şi prezentat un plan de măsuri viitoare.

Declaraţia şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

„În primul, rând, în ceea ce priveşte poziţia României vis-a-vis de acestă situaţie, Guvernul României este foarte mult preocupat de ceea ce se îmtâplă astăzi în nord-estul Serbiei, unde avem peste 250.000 de români. Ştim că există, din păcate, un tratament dur în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţii române în această zonă a Serbiei. Noi ne dorim ca toţi cetăţenii de origine română să fie respectaţi în egală măsură. Cred că este foarte important ca dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la educaţie, dreptul la libertatea religioasă să fie respectat pentru toţi românii din Serbia, nu un tratament diferit pentru cei care sunt în Banatul sârbesc şi pentru cei care locuiesc în Valea Timocului. Cred că este extrem de important ca autorităţile de la Belgrad să înţeleagă că preocupările României în ceea ce priveşte situaţia românilor din Valea Timocului sunt cât de poate de sincere şi directe. Ne dorim ca această comunitate să poată să se dezvolte în perfectă colaborare cu majoritatea populaţiei în aşa fel încât să îşi poată păstra patrimoniul cultural şi spiritual pe care îl moştenesc de 100 de ani. Ştim foarte bine realităţile prin care au trecut românii din această zonă, ştim foarte bine că nu au existat instituţii de învăţământ şi instituţii religioase, mă refer aici la biserici în limba română şi ne dorim în mod concret ca aceste drepturi să fie respectate pentru comunitatea românească.
Atât în întâlnirile bilaterale pe care le-au avut primul ministru al României şi preşedintele României am cerut în mod repetat ca minorităţii române din această zonă să-i fie respectate aceste drepturi, cerem insistent în continuare ca românii din Valea Timocului să aibă clase cu predare în limba română şi în momentul de faţă s-au lansat discuţiile în ceea ce priveşte funcţionarea Comisiei Mixte Guvernamentale privind Protecţia Minorităţilor Naţionale şi sperăm ca acest mecanism să deblocheze această situaţie şi să putem în mod transparent şi civilizat să susţinem această comunitate în a-şi înfiinţa, pentru că e o problemă ce ţine şi de lipsa de cadre didactice pentru aceste clase cu predare în română, însă soluţii există, aşa cum aplicăm programul de cultură şi civilizaţie românească în Italia şi Spania, sigur putem să…
Ministerul de Externe este instituţia care gestionează această problematică şi sunt convins că în cel mai scurt timp, a existat deja o primă întâlnire, se va convoca din nou pentru a stabili un plan de acţiune în aşa fel încât, repet, problemele ce ţin de respectarea drepturilor omului până la urmă în acestă zonă să fie deblocată în aşa fel încât românii din  în această zonă să se poată bucura de drepturi elementare, precum cel la educaţie, libertate mass-media, libertate religioasă.
Noi privim cu îngrijorare asupra acestor presiuni care sunt exercitate asupra minorităţii române, cunoaştem foarte bine modul în care au fost aleşi reprezentanţii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe din Serbia, pentru că există aceste două Consilii Naţionale care divizează comunitatea, dar în acelaşi timp suntem conştienţi de specificul comunităţii româneşti din zona Valea Timocului şi ne dorim doar atât, ca drepturile minorităţii române din Serbia să fie respectate în egală măsură pe întreg teritoriul acestui stat.
În primul rând ar trebui să precizăm că în Serbia există două zone în care avem o comunitate compactă românească, şi acesta este zona Banatului sârbesc Voivodina, unde comunitatea românească, inclusiv înainte de 1990 avea drepturi, atât în ceea ce priveşte educaţia în limba maternă, deci în limba română, libertate religioasă, presa în limba română, în schimb în Valea Timocului românii niciodată nu s-au bucurat de aceste drepturi elementare.”

Retragere sprijinului necondiţionat

Vicepreşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a declarat în conferinţa de presă susţinută marţi 7 decembrie, după audierea delegaţiei românilor din Timoc, că România nu trebuie să mai acorde niciun fel de sprijin necondiţionat Serbiei în condiţiile în care autorităţile sârbe exercită presiuni inimaginabile asupra comunităţii româneşti, transmite Romanian Global News.
 „Nu cred că trebuie să mai acordăm niciun fel de sprijin necondiţionat Serbiei din acest moment. Deja este a patra oară când noi revenim asupra unui sprijin pe care îl acordăm Serbiei în condiţiile în care ei fac presiuni inimaginabile asupra comunităţii româneşti”, a spus Badea.
„ Prezenţa reprezentanţilor românilor din Serbia de Răsărit este prilejuită de o invitaţie din partea Comisiei de Politică Externă, o invitaţie pe care am făcut-o eu ca vicepreşedinte al acestei comisii, date fiind ultimele evoluţii din Serbia. Parcă trăim un permanent început în relaţiile cu comunitatea românilor din Serbia şi observăm de fiecare dată că în momentul în care noi facem presiuni asupra autorităţilor în ceea ce priveşte respectarea drepturilor acestei comunităţi, pe moment lucrurile se relaxează, la foarte scurt timp autorităţile încep să facă presiuni cu mult mai mari decât înainte”, a declarat Viorel Badea.
Tot marţi 7 decembrie delegaţia din Timoc formată din Dragan Demic şi Zavisa Jurj, însoţiţi de Vicepreşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Viorel Badea, au susţinut o conferinţă de presă în faţa Biroului Permanent al Senatului, la care au fost prezente şi televiziunile şi radiourile acredidate pe lângă Senatul României. Romanian Global News prezintă şi discursul lui Badea din deschiderea acestei conferinţe de presă:
„În ultima vreme se petrec abuzuri foarte grave asupra românilor din Estul Serbiei, pe acestă cale vreau să fac un apel către Ministerul Afacerilor Externe român să analizeze în profunzime ultimele eveimente şi eventual să reconsidere politica de sprijin necondiţionast pe care o avem faţă de Serbia, ţinând cont în primul rând de condiţia comunităţii române din această ţară. Vreau să vă spun că sunt lideri ai comunităţii române care sunt acum în ancheta poliţiei, sunt obiecte de cult, sunt obiective de interes comunitar pe care autorităţile din Serbia vor să le demoleze în mileniul III”

Romanian Global News