În contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor constante venite de la Kremlin, privind folosirea armelor nucleare, opinia publică a fost în majoritatea cazurilor panicată fără motiv, iar în presa națională au apărut informații cum că țara noastră nu ar avea un plan în cazul unui dezastru nuclear. Pentru a mai calma spiritele, Gazeta de Cluj a cerut un punct de vedere Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) dacă românul trebuie sau nu să doarmă cu pastila de iod sub limbă.
Reprezentanții CNCAN au declarat pentru ziarul nostru că România are la dispoziție Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Nucleară sau Radiologică (PNRUNR) și mai multe proceduri în cazul unui atac nuclear. Planul realizat acoperă și răspunsul la o situație de urgență dată de un eveniment de la centralele nucleare sau depozitele de combustibil nuclear din țările vecine țării noastre.
Astfel, ca măsuri luate, în timpul acțiunilor de evacuare, autoritățile române vor comunica rutele de evacuare accesibile, dar și cele alternative, după care vor fi notificate centrele de recepție din județ, precum și centrele de recepție din alte județe unde persoanele evacuate pot merge, dacă este nevoie. Mai mult, se vor genera mesaje care vor fi transmise populației rapid cu privire la situația de urgență și se va crea un plan de continuitate pentru a ajuta la menținerea operațiunilor de răspuns în cazul în care acestea sunt întrerupte din diverse motive.
După această primă etapă, în timpul evacuării, autoritățile vor lua legătura cu localitățile învecinate privind resursele de transport pentru a evita suprasolicitarea acestora, urmând să existe o coordonare a autorităților de la nivel superior, adică local județean sau național, pentru asigurarea tuturor resurselor suplimentare de transport. Este evident faptul că toate mijloacele de transport în comun, autobuzele școlare, vehiculele organizațiilor neguvernamentale vor fi utilizate în acest caz.
Planul de comunicare în cazul unui dezastru nuclear
Potrivit Hotărârii de Guvern nr.557/2016, privind managementul tipurilor de risc, autoritățile responsabile vor furniza informațiile necesare populației afectate sau potențial afectate de o urgență nucleară sau radiologică, pentru avertizarea și alarmarea promptă și pentru instruirea acestora asupra acțiunilor care trebuie întreprinse. Cu alte cuvinte, personalul de intervenție va trebui să realizeze o comunicare rapidă pentru a răspunde îngrijorărilor populației cu privire la consecințele negative asupra vieții, dacă nu sunt respectate regulile impuse în asemenea cazuri extreme. O nucă tare va fi combaterea dezinformărilor și a mesajelor de tip fake-news, care încă de la începutul războiului au împărțit societatea în două.
„Vor exista reguli și aranjamente pentru pentru coordonarea fluxului de comunicare între toate organizațiile implicate în gestionarea răspunsului în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică, astfel încât să existe o comunicare coerentă și eficientă cu populația și mass-media”, au precizat reprezentanții Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).
Este clar că populația va avea nevoie de un mesaj unitar primit de la autorități la toate nivelurile (local, județean, național și internațional). O transmitere perioadică a informațiilor corecte, în mod sistematic despre eveniment, în special populației vulnerabile, reprezintă una dintre provocările în cazul unui dezastru nuclear. În această privință, potrivit CNCAN, alarmarea și avertizarea va fi realizată de către titularul de autorizație, Primărie, Instituția Prefectului și Ministerul Afacerilor Interne prin DSU și IGSU/ISU, televiziune și radio prin următoarele tipuri de sisteme:
a)sisteme de avertizare și alarmare locală;
b)sistemul RO-ALERT gestionat de DSU/IGSU/ISU;
c)sistemul de avertizare și alarmare publică la nivel județean gestionat de Prefectură/ISU;
d)sistemul de adresare publică al titularului de autorizație;
e)sistemul de adresare publică a1 Primăriei;
f)sisteme de avertizare și alarmare sunet portabile ale autorităților;
g)media centrală și locală, televiziune și radio.
Potrivit Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Nucleară sau Radiologică (PNRUNR), autoritățile trebuie să implementeze programe continue de pregătire și exerciții pentru a pregăti populația în cazul unui dezastru nuclear. Reamintim că la nivelul anului 2022, alarmarea populației s-a realizat cu peste 7.500 de sirene de diferite puteri.
Semnificația semnalelor sonore în caz de atac aerian sau dezastru:
Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
Semnalul ALARMĂ AERIANĂ constă în 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE este compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI este un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de două minute.
România, față în față cu un dezastru nuclear
Țara noastră, după cum ne-au mărturisit reprezentanții CNCAN, are capacitate de intervenție pentru orice fel de risc identificat, inclusiv pentru cel nuclear. Cu toate acestea, în cazul în care capacitatea națională ar putea fi depășită, Guvernul României a stabilit mai multe aranjamente pentru ca alte state din afară să intervină rapid și să ofere sprijinul necesar într-un asemenea caz.
La întrebarea „Cum sunt protejate infrastructura critică (centralele nucleare, instalațiile nucleare de cercetare), în cazul unui dezastru nuclear, reprezentanții CNCAN au precizat pentru Gazeta de Cluj că instalații nucleare sunt deja proiectate pentru a fi protejate față de dezastrele naturale sau tehnologice.
„Din punct de vedere constructiv pentru toate funcțiile de siguranță (precum răcirea combustibilului, controlul reacției de fisiune, reținerea materialelor radioactive) sunt montate sisteme și echipamente redundante și total independente pentru a asigura un grad de fiabilitate și siguranță cât mai mare. În plus, pentru funcționarea acestor instalații, CNCAN, prin procesele de bază pe care le implementeazã, controlează modul de operate și se asigură că funcționează în siguranță”, se arată în răspunsul primit.
Privind riscurile pentru țările vecine, în cazul unui dezastru nuclear, țara noastră a încheiat tratate bilaterale cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, în baza Convenției de notificare rapidă în cazul unui accident nuclear sau urgență radiologică, pentru schimbul rapid de informații și menține o comunicare coerentă cu acestea, inclusiv consultãri în ceea ce privește implementarea mäsurilor de protecție.
Una peste alta, populația României are un plan în cazul în care nebunul de la Kremlin are de gând să înceapă un război nuclear, dar cu toate acestea, privind în trecut și la situațiile de urgență prin care țara noastră a trecut, se ridică mai multe întrebări cu privire eficiența prin care vor fi puse în practică toate aceste măsuri scrise pe hârtie.
