Banca Transilvania a câștigat o licitație a Primăriei Cluj Napoca pentru acordarea unei linii de credit în valoare de 300 milioane lei necesară finanțării proiectelor administrației locale. Prețul pe care clujenii care vor trebui să îl plătească pentru acest serviciu este de peste 80 milioane lei. Pe vremea când Sorin Apostu era primar, municipalitatea clujeană a contractat un împrumut de la CEC, fără a avea trasate clar nevoile pentru care clujenii s-au îndatorat la bugetul local cu circa 300 de milioane de lei. La fel s-a întâmplat și acum: Boc a completat o listă de proiecte cu caracter orientativ. În momentul de față, doar primarul știe ce va face cu cei 300 milioane de lei.
La sfârșitul acestei săptămâni, Primăria Cluj Napoca a desemnat câștigătorul licitației ”SERVICII DE ACORDARE CREDITE- Contractarea unei finanțări rambursabile interne în valoare de 300.000.000 lei pentru realizarea de investiții publice de interes local”. Este vorba despre Banca Transilvania, iar valoarea contractului a fost de 84.311.831 lei, fără TVA, în situația în care membrii comisiei de licitație estimaseră contractul la… atenție! 439.457.000 lei, fără TVA.
Însă, ceea ce este flagrant în cadrul acestei licitații o reprezintă poziția primăriei vizavi de modul în care vor fi cheltuiți acești bani.
În caietul de sarcini sunt trecute o mână de proiecte, ”istorice” în care administrația locală vrea să bage banii respectivi. Unele dintre proiectele din caietul de sarcini au fost deja făcute, altele probabil nu se vor face niciodată. Însă, reprezentanții primăriei clujene le-au transmis celor de la Banca Transilvania că proiectele respective au fost enumerate în caietul de sarcini al licitației doar cu titlu orientativ, iar Boc&Co va putea schimba destinația liniei de credit după cum dorește.
Astfel, în caietul de sarcini al licitației apare morganatica filarmonică (Ansamblul Centrul Cultural Transilvania) care va cuprinde viitorul sediu al filarmonicii și o parcare. Proiectul, care a fost tras de mult timp pe linie moartă va înghiți cea mai mare sumă din linia de credit abia luată de la BT: 288 milioane lei. Reabilitarea clădirilor de pe str Iuliu Maniu nr 1 (corpurile Clădirii în oglindă din centrul orașului) va primi aproape 20 milioane, în situația în care unul dintre imobile a fost deja reabilitat. Pasajul Gării, reabilitat și el, va primi 11,5 milioane lei, iar pe consolidarea și reabilitarea imobilelor existente din Piața Unirii nr 1 și 2 se vor cheltui 20,4 milioane de lei.
300 de milioane lei se duc după ”avioanele” primarului
În caietul de sarcini, după enumerarea acestor proiecte scrie că ”pe parcursul derulării contractului de finanțare rambursabilă internă, municipiul Cluj Napoca își rezervă dreptul de a efectua modificări și/sau completări ale investițiilor publice de interes local realizate din finanțarea rambursabilă internă. Modificările și/sau completările investițiilor publice de interes local realizate din finanțarea rambursabilă se vor face prin Hotărâri ale Consiliului local al Municipiului Cluj Napoca. Ofertantul ce va fi declarat câștigător și va avea calitatea de contractant în contractul de finanțare rambursabilă în valoare de 300.000.000 lei va accepta fără rezerve modificarea și/sau completarea listei investițiilor publice de interes local”, arată caietul de sarcini.
Astfel că, dacă edilul Boc va avea chef să planteze, să zicem, panseluțe de toți banii, afacerea se va rezolva cu ajutorul consilierilor locali.
Clauzele din caietul de sarcini le-au dat de gândit celor de la BT, așa că au cerut mai multe clarificări de bun simț: Au fost organizate licitații pentru prestarea lucrărilor? Cine sunt firmele care au primit contractele? Când au fost semnate contractele? Care sunt perioadele de execuție și care este stadiul lucrărilor?
În replică, Boc le-a transmis că proiectele nominalizate sunt cu titlu exemplificativ și că informațiile cerute nu sunt necesare pentru întocmirea ofertei, având în vedere că el poate modifica/completa lista cu investițiile.
Cei de la BT au insistat ca modificarea listei proiectelor finanțate să fie făcută cu acordul prealabil al băncii, dar Boc a rămas tare pe poziții și a transmis că NU.
Lui Boc îi place să se împrumute în numele clujenilor
În 2014, după ce primăria a împrumutat 300 de milioane de lei de la CEC, gradul de îndatorare al municipalităţii clujene a ajuns la 13,05%. Pentru această sumă, clujenii au trebuit să plătească dobânzi de peste 5,7 milioane de lei până în 2041, anul în care banii trebuiesc returnaţi. De asemenea, municipalitatea s-a mai angajat faţă de CEC să plătească comisioane de 525.743,35 de lei.
Înainte de contractarea împrumutului de la CEC, primăria clujeană tocmai terminase de rambursat un credit de 150 de milioane de lei luat de la BCR. Pentru aceşti bani, primăria a plătit dobânzi de 54 de milioane de lei şi comisioane de aproape 500.000 de lei.
Emil Boc a declarat că primăria cheltuise abia jumătate din banii luaţi de la CEC, iar 2014 este ultimul an în care cei 300 de milioane de lei pot fi cheltuiţi. Pentru că nimeni dintre aleşii locali nu a venit cu un proiect fiabil, ultima achiziţie făcută din aceşti bani a vizat reînnoirea parcului de autobuze al regiei de transport al municipiului.
Pe ce s-au dus banii? Pe informări!
Iniţial, printre proiectele principale susţinute din banii luați de la CEC și BCR se numărau sala polivalentă de sport şi construcţia filarmonicii clujene.
La contractarea acestui împrumut luat de la CEC nu a făcut nici o consultare publică. Conform calculelor, împrumutul contractat de municipalitate îndatorează fiecare plătitor de taxe şi impozite locale din Cluj Napoca cu circa 1.200 de lei, iar gradul de îndatorare a municipalităţii ajunsese la 26%, în situaţia în care legea administraţiei locale permite un grad de îndatorare de maxim 30%.
“Primăria a cheltuit până acum 179,3 milioane de lei din creditul accesat de la CEC Bank în 2011. Banii au folosiţi pentru finaţarea achiziţiei de mijloace de transport în comun în anul 2012 (25,6 milioane de lei), lucrări la Sala Polivalentă şi pentru sediul Filarmonicii (45 de milioane de lei), modernizare iluminat public (14,1 milioane de lei), modernizare străzi (94,5 milioane de lei). Cea mai mare sumă, 72,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2011. În anul 2012 s-au cheltuit 69,7 milioane de lei, iar în 2013 aproape 37 de milioane de lei. Banii din creditul de la BCR au fost folosiţi pentru parking-ul de pe strada Moţilor şi alte parking-uri şi dotări pentru regia de transport în comun, pentru modernizarea unor unităţi de învăţământ, construirea de locuinţe, modernizare străzi sau iluminat public. Cea mai mare sumă din credit, 52,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2009”, arăta informarea primăriei clujene.
Proiectele Primăriei Cluj-Napoca pentru care municipalitatea a contractat împrumuturi bancare
1. Construire Centrul Cultural Transilvania – clădire pentru Filarmonica de
Stat
2. Construire Sală multifuncţională de sport
3. Lucrări tehnico-edilitare şi Bazin de polo
4. Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic , studii geo,ridicări topo pentru
lucrările tehnico-edilitare şi Bazinul de polo
5. Modernizare 100 de străzi
6. Amenajare, modernizare străzi, poduri, etc.
