6 din 10 proiecte incriminate de către DNA pentru furnizarea de „beneficii” pentru Daniel Don & co au un numitor comun: Inceptus România şi Filiala Cluj a Academiei Române. Cea dintâi pare să crească natural din cea din urmă umplând buzunare tot mai largi. Un simplu Google este din păcate de ajuns.

Update 3

Şi atunci, apar două întrebări: 1. Avem –cap-coadă–un caz de abuz în serviciu? Evident, nu ar fi primul de acest fel. Soluţiile sunt puţine şi adesea greu de acceptat.2. Cine este de de fapt de vina: cine dă sau cine cere? Este o eternă dilemă clujeană: cât de multe trebuie să accepţi şi să dai ca să-ţi poţi face treaba.

UPDATE 2:

S-ar părea că lucrurile sunt şi mai simple (şi iarăşi tot conform lui Google şi declaraţiilor de avere): jurista Filialei Cluj a Academiei Române, „autoarea” regulamentelor amintite, şi-a aşezat soţul în Inceptus [DA-Cozea-Narcisa DA-Cozea-Ovidiu]. Remarcăm modul în care „noile venituri” au fost mascate: salarii cumul. Dar, dacă vrei să te ascunzi, atunci nu te duci pe gazonul Cluj Arena şi faci poze „cu maimuţa” (pentru a proteja identitatea celor neimplicaţi în aceste „poveşti”, nu prezentăm alte imagini şi date).

UPDATE:

Ce faci când acasă se roteşte DNA-ul? Îţi faci poză cu Preşedintele României (Preşedintele Filialei Cluj, Emil Burzo, al doilea din dreapta – în poză – a Preşedintelului României, Klaus Johannis, la Cotroceni). [link 6]. Nu ar fi primul zâmbet strâmb dintr-o poză de 1 decembrie care se strecoară între valori. [link 7]

Lista proiectelor din referatul DNA [link 1] este următoarea (proiectele vizate aici sunt în bold) [link 2]:

1. CALLCEM – Apelaţi centrul electronic de mediere a muncii- POSDRU /82/5.1/S/54264.
2. Funcţionarul electronic – POSDRU/94/4.1/S/  61424
3. Combinatul social Cîmpia-Turzii (sprijin financiar prin Fondul European pentru Ajustare la Globalizare).
4. Skills for Jobs -POSDRU 160/2.1/S/141384

5.EuroHost- Joburi pentru tinerii ospitalieri – POSDRU 125/5.1/S/125308

6.Bancomate
de joburi în mediul rural – POSDRU 135/5.2/S/125308

7.Mobilitate şi inovare pentru ocupare – MOVE – POSDRU 125/5.1/S/127182

8. STEPS –Strategii pentru tinerii profesionişti – POSDRU 132/5.1/G/125263
9. ARO-Acces Rapid la Ocupare – POSDRU/135/5.2/S/134193
10. Funcţionarul electronic 2 –POSDRU/94/4.1./S/ 154631

Cum se potrivesc aceste proiecte cu profilul Academiei? Cum a ajuns ea să le sprijine direct şi indirect?

Numărul acestor proiecte delicate s-ar putea să fie mai mare. Fiind vorba de o anchetă DNA în derulare, le-am amintitnumai pe acelea unde legăturile se văd cu ochiul liber. Aceleaşi lucru este valabil şi pentru celealte ramificaţii. Din declaraţiile de avere (bată-le vina, ca în cazul lui Don…) [DI-Domuta, DA-Pop, DA-Domuta] se vede că Inceptus, asociaţie a cărei existenţă este dependentă de rambursări (iar acolo, fie ai prieteni, fie aştepţi), este susţinută prin salarii consistente şi investiţii personale (spre 100,000 Euro per capita) de către persoane cu funcţii de decizie în sistemul Filialei Cluj a Academiei Române. În această morişcă, Academia nu oferă numai prestigiu, ci şi stabilitate financiară. Tot ce îşi pot dori întreprinzătorii. Întrebarea este de ce s-a creat un joint-venture public-privat ale cărui roade au ajuns pe masa DNA-ului?

Gazeta de Cluj a mai scris despre „ciudăţeniile” de la Filiala Cluj a Academiei Române [link 3], a cărei clădire stă se cadă [link 4], în timp ce „centrala” se angajează în parteneriate bănoase pentru alţii. Oare peştele se împute – ca la AJOFM Cluj – tot de la cap? Să fie iarăşi o combinaţie între un Lider Maxim megaloman şi angajaţi mult prea zeloşi să-l satisfacă şi – cu un drum – să-şi sporească veniturile?

Doi megalomani și o asociație?

Preşedintele Filialei, Emil Burzo, a împlinit 80 de ani pe 30 iulie 2015. Sărbătorirea a fost nord-coreeană[link 5]. Cu această ocazie fost publicat volumul File de istorie. Academicianul Emil Burzo la 80 de ani .Titlul[poza 1] schiţează un profil psihologic. Să nu ne grăbim însă.

Trecând peste exprimarea rudimentară care nu se potriveşte cu stilul autorului trecut pe copertă, peste xeroxurile glorificatoare care abundă în „carte”, două „detalii” stau frumos înscrise pe verso-ul paginilor de titlu: Corectura a fost realizată de către Emil Burzo şi CIP-ul Bibliotecii Naţionale a României emis pe numele omagiatului (Emil Burzo) şi nu pe cel al autorului, cum este firesc (şi legal) [vezi al doilea rând din Poza 2].

Plăcerea lecturii „volumului de autor” o lăsăm
altora. Precizăm numai că am fost surprinşi că nu au fost enumerate şi proprietăţile şi conturile omagiatului care ar face invidioşi mulţi beneficiari ai ANRP-ului, de dinainte şi de după descălecaturile DNA-ului[DA-Burzo]. Poate şi din cauză că „zeificarea” avea şi fond lumesc, altfel decât la alţi venerabili aniversaţi ai vremurilor noastre

Emil Burzo se pregătea să-şi mai facă un dar: o „jucărie” pe fonduri europene, adică oficial un birou de proiecte europene (în sine, evident o idee firească şi necesară).

Printr-un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare al Filialei Cluj al Academiei Române din 7 august (adică la fix o săptămână de la omagierea Preşedintelui), text redactat de un autor probabil abia prea de curând familiarizat cu limba română, se crea acest birou, subordonat–desigur–direct Preşedintelui Filialei(01.ROF-2015, p.23) Din fericire, la Academie mai există aparent instinct de autoconservare şi, cum aberaţiile abundau în acel regulament iniţial, până pe 1 septembrie, din noua variantă –măcar pe moment– biroul de proiecte a dispărut (02.ROF-2015, p.23).

Să se fi ştiut deja şi ceva de soarta care-l aşteaptă pe Daniel Don, partenerul Filialei Cluj a Academiei Române?

Răspunsul ar fi mai curând negativ datorită viselor de mărire care pluteau la Filială şi dorinţei de control absolut, „trecute” printr-o comisie de avizare, subordonată direct şi definită tot de Preşedintele Filialei, în timp ce consilierea şi/ sau formarea profesională în „stil AJOFM” prin Filiala Cluj a Academiei Româneajungea precizată explicit în noul regulament. Altfel spus, dacă a apărut formal nevoia de „avize”, atunci s-au şi luat măsuri ca obiectul interesului (profitului) să fie asigurat, el intrând în regulament ca parte organică a funcţionării Filialei. S-a parafat astfel „simbioza” public-privat care anterior se ascundea sub formularea vagă a biroului de proiecte al Preşedintelui. A venit însă DNA-ul peste AJOFM. Să vedem unde se va opri.Practic, Filiala Cluj a vândut –„regulamentar” – sigla şi numele Academiei Române unor samsari (penali).

Trăgând linia, pe un subiect plecat de la „stăpânul şomerilor” şi ajuns la „jupânul oamenilor de ştiinţă” avem un mecanism de colectare al banilor europeni întins printr-o asociaţie (Inceptus) între doi stâlpi ai societăţii clujene care se credeau eterni. Unul dintre stâlpi a cunoscut deja liniştea DNA. Nu este greu de imaginat ce s-ar fi întâmplat altfel: „oameni fără şcoală” şi „savanţi cu diplome” ar fi mâncat resturile de la masa tot mai întinsă a bogaţilor „prea-cinstiţi”. De fapt, ar fi fost o Românie într-o miniatură clujeană.