Bătăuşii de la PP Protect nu mai au licenţă de agenţi de pază

Pop Puşcaş Teodor are numele inscripţionat în ceramică în sediul IPJ Cluj. Ca orice fost şef de poliţie, el beneficiază de acest serviciu. Însă agenţii de la firma lui de pază, PP Protect, se pare că au rămas fără licenţă de agent de pază în urma altercaţiei din barul Euphoria Music Hall. Au bătut un client. Şi pentru asta pot fi în continuare angajaţi la PP Protect, doar că nu mai pot desfăşura activităţi de pază. Culmea este că cei doi, Andrei Miclea şi Mihai Purcel, erau cei mai buni angajaţi ai lui Pop Puşcaş Teodor.

Agenţii de pază de la PP Protect bat oamenii în baruri în loc să îi apere. Un incident de acest gen s-a petrecut la începutul anului în barul Euphoria Music Hall de pe Calea Mănăştur. De altfel, PP Protect este o firmă cu mai multe probleme de-a lungul timpului. Toate se trag de la Pop Puşcaş Teodor, fostul şef al Poliţiei din Cluj, care se crede deasupra legii.

Bătaia de la Euphoria Music Hall

Noaptea dintre 28 februarie şi 1 martie 2014 a fost una cu scandal pentru petrecăreţii din barul Euphoria Music Hall. Unul dintre clienţi a fost chiar bătut de către agenţii de pază ai localului, de la firma PP Protect. Bătăuşii sunt Andrei Miclea şi Purcel Mihai, bodyguarzi atât de curajoşi încât l-au luat pe gât pe un client de la spate şi l-au trântit pe acesta la pământ. Acesta a primit peste 30 de zile de îngrijiri medicale şi a depus o plângere penală faţă de cei doi agenţi de pază. Poliţiştii de la Secţia 4 a IPJ Cluj au respins în primă fază plângerea, conform unor surse. Noroc că procurorii din România sunt atenţi la dosare şi nu au acceptat ca un client al barului Euphoria Music Hall să plece acasă şi bătut şi cu banii luaţi. Mai ales că poliţiştii nu au fost în stare nici să facă rost de filmările din seara conflictului în care se vede foarte clar cum un client al barului a fost trântit pe jos de oamenii de la societatea de pază PP Protect.

Pop Puşcaş Teodor, relaţii înalte în PSD

Pop Puşcaş Teodor este un mare patron de firmă de pază, însă el a fost cunoscut prima dată pentru conducerea IPJ Cluj. Are multe relaţii în poliţie, dar şi în politică. El este concubinul Aureliei Cristea, ministreasă în guvernul Ponta. Aurelia Cristea este ministrul delegat pentru Dialog Social şi a crescut în politică pe spatele lui Pop Puşcaş Teodor şi a lui Ioan Rus, ministrul Transporturilor. Cu toate pilele pe care le are social-democratul Pop Puşcaş Teodor nu înţelegem cum legea se poate aplica diferit faţă de el. Mai ales că la lege spune expres că agenţilor de pază trebuie să li se retragă licenţa în momentul în care a început urmărirea penală faţă de ei. Dar nimeni nu a făcut nimic.

Gazeta de Cluj a solicitat şi un punct de vedere oficial de la oficialii IPJ Cluj, dar nu au primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei. Oricum, în numărul următor vă vom prezenta noi date despre acest caz care a zguduit localurile clujene.

Contractele amantului

Şefia social-democraţiei se succede în amantlâcuri. Astfel, dacă Pop Puşcaş Teodor a tras la un moment dat frâiele în cadrul organizaţiei social-democrate, acum conducător interimar al PSD Cluj-Napoca este nimeni alta decât Aurelia Cristea, amanta acestuia. Culmea este că Pop Puşcaş Teodor are probleme de integritate. Fostul şef al Miliţiei din Cluj-Napoca a acordat contracte propriei firme din bugetul pe care el însuşi l-a votat pe vremea când era consilier judeţean, arătam într-un articol anterior. Mai precis, dintre toate instituţiile unde şi-a înfipt coada Puşcaş este chiar o instituţie de cultura, Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Aproximativ 5.000 de lei a primit în afara legii fostul consilier judeţean, având un contract de 86,80 de lei pe lună. Puşcaş a girat şi alte afaceri ilegale, dând mese ilegale pentru concubina sa în momentul când era candidată la deputăţie.

Casa de milioane

Gazeta de Cluj a fost primul ziar care a publicat informaţia că Aurelia Cristea îşi vinde casa de la Cluj-Napoca cu 750.000 de euro. Deşi aceasta recunoaşte pe declaraţia de avere că şi-a vândut fosta locuinţă cu 550.000 de euro încă din februarie 2013, ea nu a completat cui a vândut proprietatea, conform legii. Cristea a pierdut 200.000 de euro în această tranzacţie. Culmea este că deputatul social-democrat a vândut casa pe care o deţinea în cartierul Andrei Mureşanu pentru a-şi achiziţiona o nouă locuinţă cu o suprafaţă mai mică. Fostul imobil avea 396 de metri pătraţi, pe când actuala casă are 300 de metri pătraţi şi un teren de 600 de metri pătraţi.  Conform unui calcul simplu, Aurelia Cristea şi-a achiziţionat noua locuinţă cu 330.000 de euro, având în vedere diferenţele din conturile sale de anul trecut şi din acest an.

Cristea, în spatele lui Rus şi Puşcaş

Aurelia Cristea este cunoscută în mediul politic clujean ca fiind susţinuţi de doi bărbaţi: Ioan Rus şi Teodor Pop Puşcaş, după cum arătam într-un articol anterior. Dacă primul a reuşit să primească avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru societatea Autosincron Broker de Asigurare în perioada când Cristea era chiar membru al CSA, cel de-al doilea locuieşte împreună cu parlamentarul devenit ministru. Cristea a devenit consilier judeţean după ce Pop Puşcaş Teodor s-a retras din activitatea politică. Aurelia Cristea a fost şefă a Pool-ului de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAID) şi a fost angajată de către Adrian Ivan la Universitatea Babeş-Bolyai, fiind doctoranda acestuia. Ea este din septembrie 2010 angajată ca profesor asociat al cursului “securitatea asigurărilor sociale.”

Articolul 46 din HG 301/2012 arată clar de ce agenţii de pază trebuiau suspendaţi:

(1) Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia prevăzută la art. 60 lit. e) din Lege, pentru încălcarea de către personalul de pază ori garda de corp a obligaţiilor şi atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se înaintează de către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul său reşedinţa persoana sancţionată.

(2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin evidenţa sancţiunilor contravenţionale care impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de lege.

(3) Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se dispune de către conducerea inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată, după caz, pe baza:

a) actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu intenţie;

b) procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale neatacat cu plângere în

termenul legal sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal;

c) documentelor ce atesta pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare a iresponsabilităţii.

(4) Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date informatizată şi este comunicată în termen de 10 zile unităţii angajatoare, persoanei în cauza şi emitentului atestatului.