Americanii de la Bechtel mai amână cu câteva zile disponibilizări anunţate încă de luna trecută. Prin această metodă, compania încearcă să convingă Executivul să plătească o parte din datoria de 200 de milioane de euro pe care statul român o are faţă de antreprenorulul general al Autostrăzii Transilvania. Însă, chiar dacă Bechtel îşi va primi banii, sindicaliştii muncitorilor de pe autostradă ameninţă cu deschiderea unor procese întrucât, conform ITM Cluj, compania nu a respectat procedurile legale privitoare la concedierea colectivă.

Chiar dacă la începutul acestei luni, cei de la Bechtel aveau programate o serie de disponibilizări masive, constructorul Autostrăzii Transilvania, a amânat concedierea colectivă a angajaţilor până după data de 15 aprilie, când se va stabili şi numărul persoanelor care vor fi concediate.
”Concedierea colectivă a fost amânată din 5-6 aprilie pentru 15 aprilie. Vom începe de miercuri negocierile cu CNADNR pentru încheierea unui acord privind continuarea lucrărilor, aşa cum s-a convenit, iar o decizie privind numărul persoanelor care vor fi disponibilizare va fi luată în perioada 15-30 aprilie”, a declarat, conform Mediafax, directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgârcitu. În acelaşi timp, Nicolae Feneşan, secretarul executiv al Federaţiei Generale a Sindicatului “Familia”, la care este afiliat Sindicatul “Transilvania” de la Bechtel, a declarat, la rândul său, că a primit semnale privind intenţia companiei americane de a disponibiliza, începând cu 15 aprilie, un număr de 1.450 de angajaţi. ”Am semnale că vor fi trimişi în şomaj 1.450 de angajaţi, iar restul până la 1.915 vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor pe tronsonul de zece kilometri Turda – Câmpia-Turzii. Oamenii vor primi, pe rând, deciziile de concediere, iar în momentul în care vor veni primele documente de disponibilizare vom acţiona Bechtel în instanţă”, a spus Feneşan. El a mai acuzat compania Bechtel de “sfidare”, în condiţiile în care continuă procedura de concediere colectivă, deşi aceasta a fost declarată ilegală de ITM Cluj. După o întâlnire din 24 martie cu Prefectul Clujului, Florin Stamatian, Bogdan Sgârcitu a declarat că procesul de disponibilizare colectivă iniţiat de Bechtel este “reversibil” şi se poate opri în orice moment, o decizie finală urmând să fie luată în aprilie. Potrivit acestuia, imediat ce protocolul cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR) va fi semnat, conducerea Bechtel va avea discuţii cu sindicatele, iar împreună se va hotărî, pe baza lucrărilor care se vor face în acest an, numărul angajaţilor care vor lucra în acest an pe aliniamentul autostrăzii.

Datoria faţă de Bechtel se regăseşte în conturi private

Lucrurile au ajuns în această situaţie din cauza faptului că de la semnarea contractului între statul român şi compania Bechtel nu s-a dorit realizarea unei autostrăzi, ci câştigarea unor sume imense de bani atât de către “camarila” lui Miron Mitrea, cât şi de către o serie de firme satelit ale Bechtel. Spre exemplu, iniţial, lăţimea autostrăzii a fost calculată greşit, oficialii din cadrul Companiei de Drumuri întocmind documentele de exproprieri pentru o autostradă calculată la 70 de metri lăţime. După ce studiile au arătat că autostrada are nevoie doar de 50 de metri în lăţime, actele au fost refăcute, ceea ce a necesitat o întârziere destul de consistentă pentru începerea lucrărilor. În această situaţie, conform contractului între statul român şi Bechtel compania americană a solicitat, din cauza întârzierilor la demararea lucrărilor, 11 milioane de euro ca penalităţi. O altă plată cu “cântec” făcută din bugetul de stat pentru Autostrada Transilvania a costat nu mai puţin de 56 milioane de euro. Banii au ajuns la o firmă de consultanţă din Franţa, Scetauroute, pentru a ajuta Compania de Autostrăzi să supravegheze şi să obţină cele mai bune şi mai ieftine lucrări de la Bechtel. Societatea franceză face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni. Astfel, statul român a reuşit performanţa să angajeze o firmă de consultanţă care să evalueze lucrările Bechtel, firmă cu care compania americană este asociată. Astfel, în doar aceste două hibe, se regăseste aproape jumătate din datoria de 200 de milioane de euro pe care România o are faţă de americanii care lucrează la Autostrada Transilvania şi care, în şapte ani, au finalizat abia 30 de kilometri de autostradă.

Piatra de moară de pe gâtul lui Boc

Cea mai proastă afacere cu care s-a căpătuit România este contractul Bechtel care a fost semnat în 2003, de reprezentanţii Guvernului Năstase. Pentru atribuirea lucrărilor de construire a Autostrăzii Transilvania nu s-a organizat o licitaţie publică, deşi contractul era de miliarde de euro, iar după câteva luni de la alegerea companiei Bechtel pentru a construi drumul, contractul s-a secretizat. În februarie 2006, în urma unei renegocieri, contractul a fost prelungit, termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Atât Guvernul Năstase, cât şi Guvernul Tăriceanu, au vărsat bani în conturile celor de la Bechtel, fără ca lucrările la acest proiect să se desfăşoare după modul firesc. Contractul Bechtel face obiectul şi unui dosar penal instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în care au fost cercetaţi Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, şi fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Mihail Băsulescu. Potrivit plângerii formulate, Mitrea şi Băsulescu nu ar fi respectat anumite dispozitii legale care fac referire la încheierea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Bors. Însă, în cel mai pur stil românesc, Mitrea şi Băsulescu au obţinut neînceprea urmăririi penale pentru faptele de care au fost acuzaţi.

AJOFM Cluj a primit, în 8 martie, de la Bechtel o notificare privind disponibilizarea, începând din luna aprilie, a peste 1.900 de angajaţi de pe şantierul Autostrăzii Transilvania, însă instituţia a avertizat compania că nu a respectat procedura legală de concediere colectivă. Sindicatul din cadrul companiei Bechtel a depus, în 9 martie, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi la ITM Cluj o solicitare privind anularea, în instanţă, a deciziei de disponibilizare colectivă a peste 1.900 de persoane de pe şantierul Autostrăzii Transilvania. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj a declanşat, în 11 martie, un control la compania americană Bechtel, constructorul Autostrăzii Transilvania, pentru a verifica dacă s-au respectat prevederile legale privind derularea procedurii de concediere colectivă. Potrivit raportului ITM, compania nu a respectat procedura impusă de lege în ceea ce priveşte iniţierea concedierii colective a circa 1.900 de angajaţi, aceasta conţinând vicii care pot atrage anularea ei de către instanţele de judecată.

Guvernul şi Bechtel vor semna un acord de continuare a lucrărilor la Autostrada Transilvania în luna aprilie, cu achitarea altei tranşe din datoria faţă de companie, partea română apreciind că în 2010 vor fi finalizaţi circa 20 kilometri, iar două treimi dintre angajaţii constructorului vor fi păstraţi. Lucrările vor fi finanţate prin credite de angajament stabilite în funcţie de volumul lucrărilor şi achitate după execuţie.

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.