Ministerul Transporturilor din România şi Bechtel au ajuns la un acord preliminar privind reluarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Conform acordului, Bechtel va finaliza construcţia a încă 60 km de autostradă până la sfârşitul anului 2013. Ministerul Transporturilor va asigura finanţarea continuă pentru execuţie până în anul 2013. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va asigura la timp autorizaţiile corespunzătoare necesare execuţiei.
Costul de construire a autostrăzii Transilvania va fi redus la 6,9 milioane euro/km, cu circa 50% mai puţin, iar compania Bechtel va mai lucra doar pe două tronsoane, statul fiind liber să liciteze celelalte şase sectoare de drum, a anunţat, miercuri, la Guvern, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Premierul Emil Boc a susţinut la rândul său că Bechtel nu va primi despăgubiri pentru modificarea contractului.
"Se continuă lucrările pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, iar la nivelul politic am decis, în coaliţie, ca tronsonul de la Gilău la Mihăieşti să fie scos imediat la licitaţie, deoarece proiectarea este finalizată. Pentru tronsonul Târgu Mureş-Câmpia Turzii va fi reluată proiectarea, în vederea organizării licitaţiei de execuţie. Evident că Bechtel nu va primi despăgubiri, ce despăgubiri să primească ?", a spus Boc.
Potrivit ministrului Transporturilor, compania Bechtel va continua lucrările doar la tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, reprezentând 118 kilometri din cei 415 kilometri ai autostrăzii Transilvania, statul fiind liber să liciteze celelalte şase tronsoane, fără nicio pretenţie din partea constructorului american.
Proiectul autostrăzii Transilvania a fost împărţit în 8 tronsoane de construcţie. Lucrările nu au fost începute pe 6 dintre ele, însumând 297 de kilometri, respectiv Braşov-Făgăraş (53 km), Făgăraş-Sighişoara (52 km), Sighişoara-Ogra (56 km), Ogra-Câmpia Turzii (36 km), Cluj Vest-Mihăileşti (24 km) şi Mihăileşti-Suplacu de Barcău (76 km).
Costul de construire a autostrăzii Transilvania pe tronsoanele unde Bechtel continuă să lucreze va fi redus la 6,9 milioane euro/km, faţă de 14,7 milioane euro/km în prezent, pentru celelalte tronsoane costul estimat şi raportat inclusiv la specificul terenului fiind de 7,2 milioane euro/km, nivelul final urmând însă să fie stabilit în urma licitaţiilor.
"Azi, din totalul de 2,2 miliarde euro prevăzute iniţial pentru executarea celor 413 kilometri de autostradă, avem executaţi 54 kilometri şi am cheltuit 1,25 miliarde euro. Dacă în condiţiile actuale ale contractului existent cu Bechtel am fi terminat autostrada, costul final al acesteia ar fi fost de 9,9 miliarde euro, iar acum costul pe care îl vom avea de suportat în final, în urma acestei negocieri pentru finalizarea lucrărilor, va fi de 3,8 miliarde euro", a spus Boagiu.
Datorie de 90 de milioane de euro
Ea a arătat că au fost negociate şi alte clauze din contract, referitoare la penalităţi, termene de execuţie şi achitarea sumelor restante, dar nu a prezentat detalii.
Potrivit ministrului, plăţile restante pe care Guvernul trebuie să le mai achite companiei Bechtel însumează circa 90 milioane euro, achitate în două tranşe, dintre care prima în perioada imediată, iar a doua la finalul acestui an.
Tronsonul Suplacu de Barcău-Borş va fi finalizat în totalitate de Bechtel în 2013. Boagiu evitând însă să avanseze şi un termen de finalizare a întregii autostrăzi Transilvania.
Ministrul a mai precizat că înţelegerea cu constructorul american Bechtel a putut fi modificată cu sprijinul ambasadei americane la Bucureşti şi a preşedintelui Traian Băsescu.
"Din fericire, şi compania Bechtel în sfârşit a înţeles că, într-un final, România este o ţară europeană unde nu poţi să faci chiar tot ceea ce îţi doreşti şi dacă nu va intra în normalitate şi nu se va supune standardelor de cost existente, şansele de a continua să lucreze în România sunt minime", a spus Boagiu.
Boagiu a apreciat în acelaşi timp că înţelegerea cu Bechtel încheiată de Guvernul Năstase este "o mostră de rea-voinţă şi indiferenţă" faţă de bugetul statului, din dorinţa de a-şi îmbunătăţi imaginea pe plan internaţional "pe spinarea românilor".
Proiectul Autostrada Transilvania a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde euro, pentru construcţia unui traseu de 415 kilometri, dar porţiunea construită până în prezent cu finanţarea statului, la şapte ani de la lansarea proiectului, depăşeşte cu puţin 10% din traseul total.
Până în prezent au fost construiţi doar 52 km din autostradă, iar lucrările sunt oprite de la începutul anului, din lipsă de fonduri.
Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România avea în luna mai o datorie către Bechtel de 90,4 milioane euro, la care se adaugă TVA în valoare de 90,3 milioane lei
Bechtel, mândri de aceşti proiect
“Acest acord cuprinde finalizarea altei secţiuni din Autostrada Transilvania, respectând priorităţile bugetare ale Guvernului”, a declarat Walker Kimball, directorul de infrastructură al Bechtel. “Suntem mândri să fim parte din acest proiect important de infrastructură de care beneficiază România, prin reducerea timpului de călătorie şi asigurarea de locuri de muncă. Vom continua să angajăm forţă de muncă din România şi să lucrăm cu antreprenori şi furnizori autohtoni pentru a creşte la maxim efectele pe care acest proiect le are asupra economiei locale”.
Pe durata acestui proiect, Bechtel şi partenerul său Enka au angajat aproximativ 5,500 de români şi au pus în aplicare un program detaliat privind forţa de lucru. Proiectul a organizat programe de instruire pentru angajaţi, totalizând peste 171,000 ore. Bechtel s-a angajat de asemenea să crească conţinutul autohton cu peste 80% din toate contractele acordate furnizorilor şi furnizorilor de servicii din România.
Bechtel a finalizat 52 km de autostradă în jurul oraşului Cluj. Lucrarea a degrevat semnificativ aglomerarea de trafic din oraş şi din jurul acestuia, şi a adus noi investiţii industriale în regiune. Progresând, operaţiunile de construcţie se vor concentra pe secţiunea de autostradă dintre Suplacu de Barcău şi Borş, de lângă oraşul Oradea. După finalizare, noua secţiune va reduce şi mai mult timpul de călătorie de la Bucureşti la graniţa cu Ungaria.
Concesionarea, cea mai bună soluţie
Concesionarea segmentului Braşov-Târgu Mureş către constructorul Bechtel sau altă companie ar fi cea mai bună soluţie în contextul în care preţul construcţiei va fi suportat de către compania americană, iar aceştia vor fi nevoiţi să finalizeze construcţia acelui segment cât mai rapid pentru a obţine profit, aşa arăta situaţia în trecut. Gazeta de Cluj v-a relatat încă de la începutul anului 2010 că cea mai bună soluţie ar fi concesionarea construcţiei autostrăzii Transilvania.
Mai mult decât atât, în condiţiile în care Bechtel ar fi proprietarul, pe perioada concesionării respectivului tronson de autostradă, aceştia vor avea grijă să folosească cele mai bune materiale pentru construirea drumului. Asta în condiţiile în care, cel mai probabil, nu vor dori să repare autostrada în fiecare an. În momentul de faţă, în postură de beneficiar al Autostrăzii Transilvania, statul român nu are niciun drept în contractul semnat cu Bechtel din 2004, românii fiind doar obligaţi să plătească pentru o autostradă care înaintează încet. Deşi actualul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a încercat să negocieze, şi în acest an, drepturile pe care statul român le are asupra celui mai „suspect” contract al României, acesta nu a reuşit nimic în această direcţie. Statul s-a obligat în continuare să-i plătească pe americani, deşi autostrada înaintează „încetişor”. În cei cinci ani de când lucrările au început la Autostrada Transilvania, Bechtel se „chinuie” să finalizeze aproximativ 40 de kilometri de drum. Este curios dacă, din momentul în care Bechtel va ajunge să preia concesiunea segmentului Târgu-Mureş- Braşov, lucrările se vor desfăşura tot în acelaşi ritm lent. În această situaţie, Bechtel, cel mai probabil, va dori să scoată profit cât mai rapid din investiţia în acel segment de autostradă, aşa că va fi nevoit să desfăşoare lucrările într-un ritm mult mai alert.
De acum, pe concesiune
Oficialii CNADNR susţineau anterior că, dacă proiectele dezvoltate pe concesiune vor avea succes, toate proiectele de infrastructură care se vor derula în România se vor construi pe acest sistem. “Vrem să dezvoltăm viitorul sistem de autostrăzi de care are nevoie România în următorii ani, pe sistemul concesiunii. Considerăm că aceasta este cea mai bună metodă. Uitaţi-vă, de exemplu, la Germania şi la Italia, nu vedeţi că aproape toate autostrăzile sunt cu plată, de ce nu am avea şi noi?”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Reprezentanţii CNADNR susţin că şi viitoarele autostrăzi care vor lega Transilvania de Moldova, respectiv Iaşi-Târgu Mureş, dar şi litoralul de Timişoara, respectiv Constanţa- Nădlac vor fi construite tot pe bază de concesiune. O altă autostradă care se doreşte a fi construită pe concesiune este drumul ce va lega Piteşti de Sibiu. Astfel, românii vor ajunge să plătească taxe pentru a circula pe majoritatea drumurilor din România, dar cel puţin ţara noastră va beneficia de o dezvoltare durabilă a infrastructurii, pe banii constructorului, nu pe banii statului.
Tiberiu Hrihorciuc
