Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă. Decizia are efect și asupra etnicilor români din Bucovina de nord care, în majoritate, țin de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), informează sinopsis.info.ro.
Deputații Consiliului regional Cernăuți au decis pe 16 mai ca activitatea organizațiilor religioase (asociațiilor) care au legături canonice dovedite cu țara agresoare (respectiv Rusia) să fie interzise pe teritoriul regiunii Cernăuți, relatează agenția BucPress, care citează presa ucraineană.
Consilierii au propus Parlamentului de la Kiev să inițieze proiecte de lege referitoare la legalitatea funcționării organizațiilor religioase care au legături dovedite cu Rusia, astfel încît acestea să fie supuse unei examinări și adoptări urgente. Totodată, Administrația Regională de Stat Cernăuți este îndemnată să efectueze o analiză și să ia măsuri corespunzătoare în ceea ce privește legalitatea utilizării clădirilor de cult și a proprietăților deținute de stat, care au fost transferate în proprietatea organizațiilor religioase ce au legături canonice dovedite cu Federația Rusă.
Decizia a fost susținută de 40 de consilieri regionali, iar doi s-au opus. Ambii consilieri care au votat împotrivă, Mihai Jar și Vasile Onofrei, sînt etnici români din Ținutul Herța. Înainte de vot Vasile Onofrei a subliniat că și în Ucraina biserica este separată de stat, astfel că Consiliul regional nu are competența de a decide asupra activității organizațiilor religioase. „Sînt împotriva Patriarhiei Moscovei, dar sînt în favoarea legii, care trebuie să fie aplicată. Prin urmare, propun respingerea acestei decizii, deoarece consider că este o decizie populistă”, a declarat Onofrei.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), care a devenit autocefală în 2018, îndepărtîndu-se astfel de orbita Moscovei, este considerată biserica națională, fiind recunoscută și susținută nu doar de clasa politică ucraineană ci și de o parte a lumii ortodoxe. Atunci, PȚU s-a despărțit de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care deși în mai 2022 a ieșit de sub tutela oficială a Moscovei este văzută în continuare ca fiind legată politic de regimul din Rusia.
Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană care s-a subordonat canonic Patriarhiei de la Moscova. Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.
Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o structură separată prin dialog și buna înțelegere.
Totodată, 61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.
Diferențele politice stau la baza divizării dintre aceste două biserici: PȚU, de o orientare care se poate numi occidentală, a oferit sprijin protestatarilor Maidan din 2014. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a fost un susținător puternic al statalității și suveranității ucrainene, recunoașterea sa fiind doar un episod al ‘divorţului’ politic, cultural şi social dintre Kiev şi Moscova după anexarea peninsulei Crimeea în 2014, izbucnirea unui conflict între armata ucraineană şi separatiştii proruşi în estul țării, dar mai ales războiul lansat de Moscova în februarie anul acesta.
În schimb, UPȚ este în continuare apropiată de Rusia, în ciuda renunțării la subordonarea canonică față de mitropolitul Kiril al Moscovei, un susținător vehement al președintelui rus Vladimir Putin. În ultima vreme, Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a confruntat cu razii în bisericile și mănăstirile proprii, cu confiscarea unor averi, preoți de-ai săi fiind sancționați sau chiar condamnați la închisoare.
