Bugetul, între economisire şi risipă

Săptămâna trecută Guvernul Boc a finalizat proiectul de buget pentru acest an. Deşi acesta ar fi trebuit finalizat încă de anul trecut, alegerile parlamentare şi timpul alocat formării noului Guvern au amânat acest lucru. În contextul amânarării creşterii salariilor bugetarilor şi chiar posibila anularea unor sporuri pe care aceştia le primesc au stârnit mari controverse atât în mediul politic, cât şi printre cetăţenii de rând, în final, Guvernul a decis forma finală a proiectului de buget pentru anul 2009. Proiectul de buget urmează să fie înaintat Parlamentului.

Priorităţi pentru 2009

Principala prioritate pentru anul acesta o reprezintă atragerea investiţiilor masive în domeniul public, în condiţiile în care cel puţin 20% din banii bugetului merg în această direcţie. Conform şefui Guvernului, “vor fi monitorizate toate procesele economice şi vor fi luate deciziile necesare pentru ca economia românească să meargă mai departe, iar românii să aibă locuri de muncă şi să poată fi aigurat un câştig salarial astfel încât să se trăiască decent în această ţară. Vom adopta, pe lângă primul set de măsuri pe care l-am enunţat şi din mers alte măsuri necesare pentru a putea susţine creşterea economică şi a menţine stabilitatea ţării. Aceste măsuri sunt în completarea măsurilor anticriză pe care noi le-am menţionat încă de săptămâna trecută şi, dacă mai este nevoie, mai fac un scurt inventar al lor: alocarea a 20% din bugetul public pentru investiţii, achitarea datoriilor guvernamentale, de 8,4 miliarde de lei, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare, neimpozitarea profitului reinvestit, compensarea TVA de recuperat cu cel de plătit, capitalizarea CEC şi a Eximbank, înfiinţarea fondului de contragarantare, alocarea prin bugetul de stat a aceluiaşi volum de fonduri pentru promovarea exportului ca şi în anul 2008, continuarea şi extinderea "programului rabla", includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi ale agenţiilor guvernamentale, suprataxarea produselor de lux şi taxarea la nivel european a jocurilor de noroc”, a declarat Boc.

Creşteri salariale, doar din aprilie

Săptămâna trecută premierul Emil Boc a avut întâlniri cu reprezentanţii sindicatelor pentru a discuta despre creşterile salariale pentru acest an, dar şi despre pensiile sociale şi ajutorul de şomaj. Guvernul a decis ca după data de 15 aprilie să se declanşeze mecanismul de consultare pe tema creşterilor salariale pentru anul în curs în sistemul public. Aceste creşteri vor fi făcute doar în funcţie de perfirmanţele economice ale trimstrului I şi a prognozelor pentru perioada următoare. Tot până în 15 aprilie Guvernul şi sindicatele vor purta discuţii în vedeea elaborării legii salarizării unice a personalului bugetar. Tot în urma discuţiilor cu sindicatele Guvernul a decis ca pentru anul 2009 să se prelungească perioada ajutorului de şomaj cu trei luni şi să se instituie pensia socială minimă de 350 de lei în două tranşe. Până la 1 martie, prin Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul va pormova modificarea prin care comitetele sectoriale devin instituţii de utilitate publică.

Sporurile bugetarilor, la cuţit

Mult disputatele sporuri ale bugetarilor au făcut şi ele obiectul discuţiei dintre premier şi sindicate. Premierul Emil Boc a făcut o serie de precizări cu privire la acele sporuri, premii sau stimulente care vor fi reduse şi a dat asigurări că nu este vorba despre sporurile de noapte, de dispozitiv, în cazul poliţiştilor sau de sporul de gardă pentru medici. Practic, sporurile salariale, stimulentele şi premiile, altele decât cele prevăzute în codul muncii urmează să fie reduse sau eliminate printr-un act normativ distinct. Astfel, Guvernul a convenit cu sindicatele elaborarea unui act normativ pentru reglementarea acelor sporuri care urmează să fie eliminate sau diminuate. Este vorba de sporul de 75% pentru persoanele care lucrează cu fonduri europene, spor ce va fi de 75% numai pentru acele persoane care au legătură directă cu aceste fonduri şi va fi acordat pe criterii de performanţă. Totodată va fi eliminat sporul de 20% pentru participarea la comisiile de concurs, aceasta urmând să fie tratată ca atribuţie de serviciu. Sporul pentru cei care lucrează cu gestionarea unor împrumuturi externe va fi eliminat şi această atribuţie urmând să fie considerată atribuţie de serviciu. Indemnizaţia de 25% pentru auditul public din cadrul instituţiilor publice va dispărea şi ea, iar procedura va intra în rândul atribuţiilor de serviciu pentru cei îndreptăţiţi să o efectueze. În ceea ce priveşte sporul de 15 sau 20 de procente pentru utilizarea unei limbi străine, premierul Boc a susţinut că “un angajat la Ministerul de Externe este practic anunţat încă de la angajare că trebuie să cunoască o limbă străină”, deci este o atribuţie a postului şi nu una extra. Se va acorda în continuare indemnizaţia de conducere de până la maxim 55% , dar aceasta va fi acordată pe criterii de performanţă.

Profitul reinvestit nu se mai impozitează

Tot săptămâna trecută, în urma întâlnirii premierului Emil Boc cu patronatele s-a decis operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru aceste intreprinderi. În plus profitul reinvestit începând cu trimestrul al II-lea al anului 2009 nu va mai fi impozitat. În primul trimestru al acestui an va fi adoptată legea parteneriatului public – privat, iar procedura de atragere a fondurilor europene şi de modificare a legii achiziţiilor publice pentru flexibilizarea acestei proceduri va fi accelerată. S-a decis de asemenea şi modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice, abând ca indicatori de referinţă tona/km transportat.

Economie în Parlament

Premierul a lansat un apel către Camera Deputaţilor şi Senat pentru reducerea cheltuielilor prin bugetul propriu pentru acest an, arătând că este nevoie de solidaritate şi reţinere. Cheltuielile Preşedinţiei şi Parlamentului vor creşte în 2009 cu până la 76% comparativ cu nivelul din 2008. Cheltuielile de personal ale Administraţiei Prezidenţiale sunt indicate în creştere cu 19,2%, la 13,6 milioane lei, în timp ce costurile pentru bunuri şi servicii sunt estimate în creştere cu peste 76%, la 28,9 milioane lei, iar cheltuielile de capital vor creşte cu aproximativ 2%, la 3,5 milioane lei, conform proiectului de buget pentru 2009. În cazul Senatului, cheltuielile de personal din acest an vor fi cu 30,4% mai mari decât în 2008, urcând la 87,2 milioane lei, o creştere “uşoară”, de circa un million de lei, fiind prognozată pentru costurile cu bunuri şi servicii, de 22,9 milioane lei, în timp ce cheltuielile de capital vor creşte cu 13,6%, la 10,2 milioane lei. Cheltuielile de personal ale Camerei Deputaţilor vor fi cu 19,2% mai mari decât în 2008, ajungând la 196,9 milioane lei, în timp ce costurile pentru bunuri şi servicii vor atinge un nivel de creştere de 27,2% comparativ cu anul precedent, la 78,2 milioane lei. Cheltuielile de capital vor creşte tot cu 19,2%, de la 29 milioane lei la 34,6 milioane lei.

BNS nu e de acord cu bugetul

Reprezentanţii Blocul Naţional Sindical (BNS), deşi prezenţi la negocierile cu şeful Guvernului, spun că nu sunt de acord cu proiectul Bugetului de stat şi al Bugetului asigurărilor sociale pentru acest an. "Declaraţia generalizatoare potrivit căreia partenerii sociali şi-ar fi dat acordul ca bugetul să plece la Parlament o includem în categoria trucuri. Din categoria manipulări face parte încercarea părţii guvernamentale de a nega creşterile de cheltuieli de personal prevăzute pentru unii ordonatori principali de credite. Dacă plecăm de la premisa că reprezentanţii Guvernului au avut bunavoinţa să citească bugetul înainte de întâlnire, atunci aceasta rămâne singura explicaţie pentru discursul “nu există majorări, n-aţi înteles dumneavoastră bine”, pe care l-au servit participanţilor la discutii", se arată într-un comunicat BNS, semnat de vicepreşedintele Ovidiu Jurca.  

Simona Curcian