Cadavrul „Piscicola” pluteşte in deriva pe lacurile clujene

 Multe nereguli par sa iasa la iveala dupa intrarea in insolvenţa a Piscicola Cluj SA. Salarii luate pe degeaba, zeci de plangeri penale, tone de peşti de care nimeni nu ştie  cand şi cum s-au pescuit şi sute de hectare acordate ilegal. Toate acestea sunt ingredientele unui scandal care sta sa izbucneasca, un scandal cu iz penal şi care va aduce probabil multe condamnari.

Sc Piscicola Cluj Sa, societatea care administreaza lacurile din judeţul Cluj se afla in pragul insolvenţei, documentele de la dosar aratand un numar mare de nereguli de-a lungul timpului. Implicata intr-un numar mare de procese, multe penale, Sc Piscicola Cluj Sa este pe punctul de a deveni cel mai mare scandal din domeniul public-privat a ultimilor ani.   

De unde a pornit scandalul

In cadrul societaţii Sc Piscicola Cluj Sa acţionariatul a fost unul public-privat, 58% din acţiuni deţinand Sc Titan Piscicola Srl iar 42 % deţinand Agenţia Naţionala pentru Pescuit şi Acvacultura (ANPA), reprezentata de consilierul local Horea Florea. De-a lungul timpului conducerea societaţii a fost disputata intre acţionarii Dorin Marginean şi Catana Ioan, aceştia razboindu-se in plangeri penale şi procese. Pe de-o parte, Catana l-a acuzat pe Marginean ca ar fi facut afaceri necurate cu banii firmei, acesta aparandu-se şi aratand ca nu poate fi vorba despre aşa ceva. Ca urmare a disputelor dar şi a pierderilor şi datoriilor inregistrate, Sc Titan Piscicola Srl, acţionar la Sc Piscicola Cluj Sa, a intrat in insolvenţa, administrator judiciar fiind societatea H&B Insolv, specializata in lichidare şi administrare judiciara. Suspiciunile despre obiectivitatea şi profesionalismul acestei societaţi ca administraator judiciar au aparut odata cu decizia H&B Insolv de a menţine in consiliul de administraţie clanul Catana, in loc sa-şi propuna propriul om numind-o ca administrator pe Firuţa Catana, soţia lui Ioan Catana. In cadrul şedinţei Adunarii generale ordinare a Acţionarilor nr.1 din data de 9 iunie 2011, pe ordinea de au fost fost discutate mai multe aspecte economice şi de organizare, printre care şi revocarea unor membrii ai Consiliului de Administraţie şi alegerea noului Consiliu de Administraţie. La respectiva şedinţa lichidatorul judiciar H&B Insolv a fost reprezentat prin eprsoana juristei, care era angajata doar ca secretara, Irimie Diana, dar a luat decizii care au avut un rol colosal in ceea ce priveşte viitorul Sc Piscicola Cluj Sa. Conform procesului verbal intocmit ca urmare a Adunarii Generale ordinare mai sus menţionate, H&B Insolv a ajuns la concluzia ca noua structura a Consiliului de Administrare a Sc Piscicola Cluj Sa va fi compusa din doamna Catana Firuţa, soţia lui Ioan Catana, din partea Sc Titan Piscicola Srl ocupand funcţia de preşedinte al Consiliului de Administrare şi din consilierul local Horea Florea, din partea ANPA. Cu alte cuvinte, H&B Insolv nu a incercat nicio clipa sa-şi numeasca propriul preşedinte-administrator, chiar daca avea calitatea de lichidator judiciar al Sc Titan Piscicola SRL, lasans sa se banuiasca interesul de a aduce in pragul insolvenţei şi Sc Piscicola Cluj Sa, societatea cu capital mixt, public-privat.


Catana a mai avut probleme de credibilitate

Ioan Catana este asociat şi administrator in peste zece firme. Prin intermediul SC Cartimpex, Catana detinea mai multe spaţii centrale printre care şi cel in care funcţioneaza Libraria Universitaţii, in centrul oraşului. Cu toate acestea, SC Cartimpex a intrat in insolvenţa, iar conform raportului incheiat de lichidator, vina pentru aceasta situatie purtand-o şi administratorul. De numele lui Catana se mai leaga şi o plangere penala a unui clujean, care il acuza pe fostul administrator al SC Piscicola Cluj ca ar fi vandut o locuinţa de doua ori, la persoane diferite. Prin intermediul SC Catania, societate radiata in 2008, Catana a ţinut evidenţele contabile ale jocului piramidal Caritas din 1993 pana la prabuşirea „visului”. Conform unor declaratii date de Virgil Ardelean şi Ioan Catana, la sfarşitul anilor ’90, odata cu inchiderea jocului piramidal, a ieşit la iveala faptul ca patronul SC Catania deţinea o lista cu persoane importante care au primit bani „preferenţial” in Caritas.

Improprietariri ilegale, sute de hectare acordate cu incalcarea legii

Una dintre principalele probleme ivite cu ocazia intrarii in insolvenţa a SC Piscicola Cluj SA este data de sutele de hectare de teren intrate in proprietatea mai multor privaţi din spaţiul public. Pana la acest moment, aproximativ 1500 de titluri de proprietate au fost emise catre persoane fizice sau juridice asupra mai multor fanaţe, paşuni sau teren luciu sub apa, imobile care conform legii nu puteau iesi din domeniul public. Primpriile Ciurila, Geaca sau ţaga au emis aceste titluri de proprietate cu toate ca acestea nu puteau face obiectul unor improprietariri, fiind necesara acordarea altor terenuri, singura primarie care a respectat legea fiind cea din Suat Intr-un document emis de catre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, prin intermediul Agenţia Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura (ANPA) catre primarul comunei Geaca Ioan Miron, se arata faptul ca improprietaririle au fost facute fara respectarea prevederilor legale in vigoare. Cu privire la o suprafaţa de 288,4 hectare, reprezentanţii ANPA au aratat faptul ca „ suprafaţa de 288,4 ha face parte din domeniul public al Statului Roman din anul 2001 şi este administrata de A.N.P.A, in conformitate cu prevederile art. 2 şi art.4  alin 1 şi 3, litera 1,b,c şi d din Legea 317/2009 de aprobare a O.U.G nr. 23 privind pescuitul şi acvacultura. Din documentele preluate de A.D.S rezulta ca pe suprafaţa de 227,02 de hectare din portofoliul  A.N.P., aflata pe teritoriul administrativ al comunei Geaca au fost emise acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, cu incalcarea prevederilor Legii 18/1991 actualizata şi Legii 1/2000, completata cu modificata de O.U.G 102/2001”.  In considerentul celor mai sus amintite, in acelaşi document se arata faptul ca „ predarea terenului pe baza de protocol catre Comisia Locala de fond funciar se poate realiza numai in cazul in care terenul se afla in domeniul privat al statului. Deoarece suprafaţa retrocedata de dumneavoastra se afla in domeniul public al statului este necesar sa iniţiaţi hotarare de Guvern pentru trecere din domeniul public in cel privat”. Cu alte cuvine, fara o hotarare de Guvern in acest sens, publicata in Monitorul oficial, nicio primarie nu are posibilitatea de a improprietari sau reimproprietari particulari, cu toate acestea fiind emise aproximativ 1500 de titluri in acest sens.
In incheierea documentului inaintat de ANPA in urma cu aproximativ un an,  se pune in vedere primariei Geaca faptul ca situaţia iscata nu este tocamai una fericita şi s-ar putea ajunge in instanţa. „Inc azul in care nu veţi inainta documentele, conform legii, pentru incheierea protocolului de retrocedare pentru terenul pe care aţi emis titluri de proprietate vom deschide acţiune in instanţa pentru compararea de titluri”  se arata in document.  

Considerand faptul ca terenurile care au facut obiectul titlurilor de proprietate emise de primariile in cauza au intrat de mult timp in circuitul civil, multe dintre acestea fiind deja revandute sau şi-au schimbat destinaţia juridica, se impune intrebarea evidenţa şi anume cine raspune pentru acestea ilegalitaţi. De bun simţ este sa ne intrebam unde au fost cei care trebuiau sa controleze activitatea comisiilor şi primariilor? In tot acest timp, unde se afla Curtea de Conturi, unde se afla Comisia Judeţeana? Cine a inchis ochii la toate aceste ilegalitaţi?


Şi Toma Rus a muls Piscicola dar a scapat basma curata

De societatea Sc Piscicola Cluj Sa se leaga şi numele controversaului fost şef al BCCO Cluj, Toma Rus. Acesta din urma a inchiriat un spatiu comercial de la aceasta societate, pentru a-l subinchiria Bancii Transilvania la suprapreţ. Spaţiul este unul extrem de bun din punct de vedere comercial, acesta fiind situat in incinta complexului Union, zona respectiva fiind una extrem de circulata.

Concret, prin societatea Viafarm SRL, la care Rus este actionar, acesta a inchiriat un spatiu comercial de la SC Piscicola pentru care plateste o chirie lunara de 900 de lei. Pentru ca afacerea de samasar imobiliar sa dea roade, spatiul respectiv a fost inchiriat Bancii Transilvania pentru suma de 2.000 de euro lunar. Interesant este faptul ca, potrivit unor surse, tranzactia care a avut loc intre Piscicola SA si Viafarm SRL nu a avut girul Consiliului de Administratie al Piscicola. Trebuie remarcat ca la data incheierii acestui contract, SC Piscicola era sub influenta liberalilor clujeni, la fel ca si Banca Transilvania, nefiind niciun secret legaturile stranse care exista intre deputatul liberal Horia Uioreanu si Toma Rus.  

Spaţiul SC Piscola Cluj SA din Manaştur a fost scos la licitaţie  pentru ca societatea nu şi-a platit mai multe datorii catre bugetul de stat in valoare de peste 300.000 de lei. In mod similar, SC Piscola mai adunase o datorie de peste 2.000 de lei, suma care reprezinta cheltuielile de judecata. Conform evaluarii facute pentru desfaşurarea licitaţiei, spaţiul de 67,77 metri patraţi (birou, hol şi casierie, n.red) şi terenul aferent a fost estimat la peste 110.000 de euro, suma de la care a inceput licitaţia. Situaţia acestui spaţiu este extrem de interesanta intrucat sediul Bancii Transilvania a facut obiectul unor acuzaţii de şantaj venite din partea lui Dorin Margineanu, unul dintre directorii Piscola, la adresa fostului şef de la Crima organizata, Toma Rus. Trebuie amintit faptul ca Toma Rus, actualmente poliţist pensionar, a inchiriat de la SC Piscola acest spaţiu prin intermediul unei firme SC Viafarm, care ii aparţine soţiei sale, Zoe. Preţul de inchiriere a fost de 295,74 dolari pe luna pentru intreg spaţiul. In virtutea legaturilor pe care Toma Rus le are cu liberalii clujeni şi, implicit, cu conducerea Bancii Transilvania, el a reuşit sa sub-inchirieze acest spaţiu catre Banca Transilvaia cu nu mai puţin de 2.322 de euro pe luna. Dorin Marginean a depus o plingere in care susţinea ca a fost şantajat sa ii inchirieze spaţiul lui Rus pe un preţ de nimic, dar procurorii au gasit ca preţul cu care Toma Rus a inchiriat spaţiul de SC Piscicola este unul onest.

„Luand in considerare faptul ca prin contractul de inchiriere incheiat intre SC Piscicola Cluj SA şi SC Viafarm SRL s-a prevazut o chirie de 6.5 USD/mp + TVA pentru spaţiul reprezentand magazin şi 2 USD/mp pentru suprafaţa reprezentand depozit şi vestiar, rezulta o chirie totala de 295,74 USD/luna, reprezentand 4,36 USD/mp. Aşadar, valoarea chiriei efectiv percepute de SC Piscicola Cluj SA de la SC Viafarm SRL este cu doar 1.64 USD/mp  mai mica decat valoarea estimata prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifica ca valoare medie a chiriei obtenabile. Fiind vorba de o valoare medie, estimata in abstracto, consideram ca diferenţa de doar 1.64 USD/mp intra in marja de negociere fireasca a preţului intre parteneri comerciali, neputand constitui o „subevaluare”, in sensul art. 10 lit. a din Legea 78/2000”, arata rezoluţia de neincepere a urmaririi penale pe numele lui Rus. Pentru a evidenţia modul cum procurorii clujeni vad lucrurile, in actul NUP-ului se mai arata ca poate exista un semn de egalitate intre intre 300 de dolari şi 3.000 de euro.

„Luand in considerare şi investiţiile efectuate de Banca Transilvania SA in respectivul spaţiu comercial (1.605.454.584 ROL), chiria obtenabila ajunge la 25-40 Euro/m²/luna, adica minimum 2322 Euro/luna. Este adevarat faptul ca, dupa toate transformarile şi modificarile facute, respectivul spaţiu a devenit un spaţiu specializat, destinat exclusiv desfaşurarii activitaţii bancare, insa acest lucru inseamna, fara indoiala, o valorizare corecta a sa din punct de vedere comercial, comparativ cu destinaţia iniţiala de magazin de vanzare a peştelui”, aratau procurorii, subliniind ca la un ghişeu unde s-a vindut peşte, acum se tranzacţioneaza euro.  

De amintit este faptul ca, din pura coincidenţa sau nu, dintre toate bancile şi sucursalele bancare din Cluj-Napoca, fix in sediul sucursale din Manaştur al Bancii Transilvania a trebuit sa aiba loc cel mai mare jaf al ultimilor decenii din Romania. In 13 februarie 2009 doi barbaţi mascaţi au intrat inarmaţi in sediul Bancii Transilvania inchiriat pe filierea Toma Rus-SC Piscicola şi, in aproximativ un minut au reuşit sa fuga cu 70.000 de euro. Dupa aproape un an de cercetari, poliţiştii clujeni au reuşit sa ii identifice pe Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, doi tineri ca fiind principalii suspecţi ai acestui jaf. Trimişi in judecata, Tribunalul Cluj,  ca prima instanţa, a decis faptul ca Andrei Hosu a participat la jaf, condamnandu-l la 17 ani de inchisoare, achitandu-l insa pe Bogdan Baciu. Procesul se judeca in faza de apel la Curtea de Apel Cluj.


 „Zestrea” Piscicola Cluj SA

Patrimoniul SC Piscicola Cluj SA Cluj este format din patru ferme şi trei spaţii comerciale. Ferma Geaca administreaza iazurile Catina (65 ha), Tau Popii (44 ha), Geaca I şi Roşeni (42 ha), Geaca II (24 ha), Geaca III (28 ha), Sucutard I (42 ha), Sucutard II (45 ha) – care, in prezent, este gol, iar pepiniera Sucutard este compromisa, fiind nepopulata şi invadata de vegetaţie. Ferma Ţaga administreaza iazul Ţaga Mare (11 ha), eleşteul Ţaga Mica (24 ha), iazurile Nasal (24 ha) şi Santejute Vale (37 ha). Ferma Ciurila are in administraţie iazurile Padureni (42 ha), Şutu (36 ha), Filea (32 ha). Ferma Suatu administreaza iazurile Suatu (38 ha), Bercheş (27 ha), eleşteele Suatu (7 ha) şi Bercheş (6 ha). Spaţiile comerciale din Cluj-Napoca au un vad comercial foarte bun: in Piaţa Mihai Viteazu (202 mp), str. Fabricii (102 mp) şi la Union (76 mp).

Andrei Tomoş

    

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.