Cinci dintre candidatii la presedintia Consiliului Judetean Cluj au raspuns la mai multe întrebari într-un interviu “în oglinda” acordat Gazetei. Acestia au vorbit despre planurile lor daca vor accede în functia suprema din judet, despre zona metropolitana sau fondurile europene. Toti candidatii se considera “favoriti” pentru preluarea fotoliului de presedinte al CJ Cluj.
Gazeta: Care sunt prioritatile dumneavoastra în cazul în care veti prelua functia de presedinte al CJ Cluj?
Alin Tise: Prioritatile mele sunt legate în principal de dezvoltarea comunitatii în care traim. Si aici ma refer în principal la dezvoltarea infrastructurii locale si judetene, la atragerea de investitii straine. Sunt multe proiecte de care actuala administratie nu s-a ocupat îndeaproape. În principal, voi fi alaturi de cetetean în toate problemele sale.
Marius Nicoara: V-as corecta si as preciza ca, în cazul meu, nu este vorba de preluarea functiei de presedinte al CJ Cluj, eu voi câstiga înca un mandat la conducerea judetului. Vreau sa va spun ca în ultimii patru ani judetul Cluj a facut pasi mai rapizi si mai multi decât alte judete în ceea ce priveste integrarea europeana. Ca sa beneficiem cu adevarat de rezultatele unui asemenea dinamism, trebuie sa continuam pe acest drum, cu aceeasi viteza, atingând în urmatorii patru ani si alte obiective, mai apropiate de viata de fiecare zi si de problemele ei. Pentru viitorul mandat, îmi propun, ca prioritare: Dezvoltarea a doua noi parcuri industriale Tetarom III si Tetarom IV. Modernizarea si extinderea aeroportului, respectiv finalizarea terminalelor de calatori, construirea unei noi cai de rulare, construirea unui terminal cargo în 2009, construirea noii piste de aterizare – decolare de 3500 m, continuarea lucrarilor de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare, atragere de noi companii aeriene care sa efectueze zboruri de pe Aeroportul International Cluj-Napoca. Extinderea retelei de distributie a apei si a celei de canalizare, înlocuirea retelelor uzate în Cluj-Napoca. Continuarea procesului de modernizare a infrastructurii rutiere. Colaborarea cu primariile si Ministerul Educatiei în scopul asigurarii celor mai bune conditii pentru un învatamânt performant si de calitate de la gradinita si pâna la stadiul postuniversitar. Colaborarea cu Ministerul Sanatatii, astfel încât judetul Cluj sa beneficieze de servicii medicale la standarde europene. Modernizarea spitalelor, evaluarea starii de sanatate a populatiei, optimizarea serviciilor medicale, încurajarea natalitatii sunt prioritati ale mele în calitate de presedinte al Consiliului Judetean Cluj. Reabilitarea statiilor de hidrofoare în municipiul Cluj-Napoca. Reabilitarea surselor de apa potabila – sursa de apa Bologa care deserveste orasul Huedin si câteva localitati învecinate si a statiilor de tratare. Reabilitarea si extinderea statiilor de epurare – în localitatile Cluj-Napoca, Dej, Gherla si Huedin. Dezvoltarea turismului montan prin punerea în valoare a resurselor turistice în regiunile Baisoara si Vladeasa si reabilitarea drumurilor în zonele destinate turismului curativ – Dej, Cojocna si Turda. Reabilitarea caminelor culturale existente si degradate si construirea unora noi. Crearea conditiilor propice pentru desfasurarea activitatilor sportive în mediul rural, constructia de infrastructura sportiva si reabilitarea celei existente. Acordarea unei atentii deosebite reabilitarii centrelor de primire a batrânilor, oferirea de conditii mai bune în orfelinate si în centrele de plasament. Colaborarea cu Ministerul Mediului si cu toate organizatiile al caror scop este acela de a reduce poluarea si de a oferi un mediu sanatos si curat
Vasile Soporan: Începând cu anul 1990, România a parcurs mai multe etape materializate în aderarea la structurile NATO si cele ale Uniunii Europene, cu toate elementele pozitive care decurg din aceasta. În momentul de fata, se profileaza cu mare intensitate obiectivul major al integrarii si atingerii standardelor existente în cadrul Uniunii Europene. Prin urmare, prioritatile însumate la nivelul judetului Cluj trebuie sa defineasca actiunile concrete pentru realizarea acestora. Constructia politica si programele noastre vizeaza abordarea economica focalizata pe dezvoltare tehnologica, educatie si pe mecanismele competitive care determina progresul economic.
Mate Andras: Prioritatile mele sunt foarte simple, si totodata în opinia mea logice, ele decurg din experienta mea ca om politic si ca specialist, coroborat desigur cu interesele judetului, si anume: dezvoltarea infrastructurii locale, distribuirea pe baze apolitice ale fondurilor, eliminarea discrepantelor economice existente între diferitele regiuni ale judetului, si nu în ultimul rând sustinerea structurilor administrative în absorbtia fondurilor nerambursabile, atât europene, cât si nationale.
Pompiliu Manea: Sanatatea, agricultura, infrastructura. Vreau sa ridicam satele românesti la nivelul satelor din comunitatea europeana. De asemenea, ma intereseaza drumurile, în special cele judetene, canalizarea, acolo unde nu exista si sistemul de încalzire pe gaz metan si ce sisteme noi vor aparea. Vreau sa fac multe proiecte europene pe toate aceste domenii. Si o sa va dau un exemplu. Sa faci o autostrada pe banii tai este o prostie. Sunt multe state care si-au facut autostrazile, fie pe bani europeni, fie din banii constructorilor. Le-a dat în exploatare autostrazile si dupa un timp statul a intrat în posesia autostrazilor. La noi nu e poate practica acest sistem din cauza „discountului” si aici ma refer la micile atentii pe care le acorda anumite firme catre persoanele cu decizie din ministere pentru a le favoriza anumite constracte.
Gazeta: Ce va recomanda pentru postul de presedinte al CJ?
Alin Tise: Am început sa muncesc pentru Cluj, acum patru ani. Multe zile si nopti în interesul clujenilor. În calitate de prefect al judetului si consilier local am respectat legea si cetateanul. Am aparat interesul tuturor si am rezolvat problemele fiecaruia în parte. Acestea sunt fapte. Nu sunt povesti. Ca prefect am fost garantul respectarii legalitatii. Ca presedinte al Consiliului Judetean voi fi garantul dezvoltarii judetului. Ceea ce am demonstrat ca am facut pentru întreg judetul Cluj, voi face si pentru localitatea fiecaruia în parte.
Marius Nicoara: Un miliard de euro investitii atrase, fabricile Emerson si Nokia, zeci de mii de locuri de munca nou create si faptul ca ma bucur de încrederea clujenilor.
Vasile Soporan: Am reusit în calitate de inginer în industria Clujului, am reusit în calitate de profesor universitar si cercetator stiintific, am reusit în calitate de Prefect al judetului prin proiectele pe care le-am condus si echipele pe care le-am format, am reusit în calitate de parlamentar, prin constructia legislativa, pe care am facut-o, am reusit sa înving impreuna cu familia si cu sprijinul adevaratilor colegi si prietenilor rautatile care mi-au fost adresate si greutatile care au fost asezate în fata mea. Doresc sa reusesc în calitate de Presedinte al Consiliului Judetean Cluj, propunând locuitorilor judetului competenta, experienta, rigoarea, initiativa, capacitatea de a construi si conduce proiecte, apropierea de oameni si de problemele lor, corectitudinea, femitatea combinata cu blândetea si omenia, capacitatea organizatorica si manageriala si, nu în ultimul rând, buna cunoastere a problemelor cu care se confrunta judetul Cluj, asigurând solutii care sa vina în promovarea si realizarea dezvoltarii durabile, care sa sprijine real si concret si pe cei care astazi se simt marginalizati si fara speranta.
Mate Andras: Este o întrebare la care ar fi mult mai interesant un raspuns din partea alegatorilor sau potentialilor alegatori. În orice caz, cel mai important este persistenta pe plan politic, o experienta dobândita de-a lungul mandatului meu de consilier local, respectiv de deputat. Cu alte cuvinte functia de presedinte al consiliului judetean ar fi provocarea la care cu sustinerea alegatorilor înteleg sa raspund.
Pompiliu Manea: Eu sunt manager din 1990. Reprezint 50 de firme de aparatura medicala în România. Am 11 filiale în toate centrele universitare din România, iar salariul mediu în firmele mele este de 1000 euro. În calitate de presedinte al filialei Cluj a PNG am umblat în judetul acesta, mi-am facut atâtia prieteni si sa facem împreuna ceva mai bun decât au reusit ceilalti pâna acum.
Gazeta: Care credeti ca este principala dumneavoastra realizare de când ati pasit pe scena politica?
Alin Tise: Realizarile mele s-au concretizat în titlul de cel mai bun prefect din tara. Si aici as dori sa mentionez doar câteva dintre acestea, care au facut din judetul Cluj unul dintre cele mai performante. Am muncit în interesul clujenilor si am fost alaturi de ei. Am propus descentralizarea judetului. Am luptat pentru eliminarea risipei, coruptiei si birocratiei în administratie. Am garantat legalitatea si respectarea Constitutiei. Am sprijinit comunitatile locale. Am ajutat toti clujenii si pe fiecare în parte pentru rezolvarea problemelor lor. Am eficientizat si modernizat serviciile publice. Am instituit ghisee unice la permise, pasapoarte, cazier judiciar si fiscal. Am dispus eliberarea în numai doua ore a: pasapoartelor, permiselor de conducere auto, certificatelor de înmatriculare, numerele de înmatriculare, permiselor de conducere, cazierele fiscale. Am sprijinit finantarea scolilor din judet precum si acordarea de autobuze scolare în mediul rural. Am prezentat oportunitatile judetului si am colaborat cu autoritatile locale în vederea atragerii de investitii straine.
Marius Nicoara: Faptul ca am reusit sa-mi materializez majoritatea proiectelor din campania electorala din 2004. Am adus investitii si am creat locuri de munca. Sunt lucruri care se vad si care vor ramâne upa mine
Vasile Soporan: Sunt mai multe realizari, una dintre cele mai importante fiind legata de faptul ca nivelul Clujului asistam la evenimente care îsi au originea în proiectia facuta în ianuarie 2001 asupra principalelor prioritati ale judetului, si în constructiile profesioniste si puternic angajate în perioada 2001-2004. Pentru confirmarea viziunii aratate în 2001, as prezenta prioritatile judetului, consemnate partial în Monitorul de Cluj din 30 ianuarie 2001: evaluarea marilor agenti economici ai judetului si realizarea unor programe de redresare economica si de pastrare a marcilor detinute, definirea si construirea structurii optime functionale la nivelul agriculturii, realizarea unor investitii la nivel regional- Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, printre care se numara: Aeroportul International Cluj-Napoca, construirea si dezvolatarea parcurilor industriale, parcurile tehnologice, parcurile informatice, Centrul Cultural “Transilvania”, finalizarea tronsonului de drum Huedin-Cluj (E60-DN1), centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, demararea procesului de constructie a locuintelor pentru tineri si a locuintelor sociale, crearea zonelor specializate în dezvoltarea tehnologiilor de vârf, sprinijirea insitutiilor de învaatamânt si cultura, sprijinirea sistemului de sanatate publica, îngrijirea copiilor aflati în situatii deosebite si realizarea, împreuna cu Consiliul Judetean, a programelor de excelenta.
Mate Andras: Consider ca ultimii opt ani din cariera mea politica au dovedit consecventa în ceea ce priveste promovarea interesului general al circumscriptiei electorale, pe baza principiului nondiscriminarii, fara a face diferenta pe baza de nationalitate, etnie, religie, statut social sau economic.
Pompiliu Manea: Principala noastra realizare este ca am pornit dintr-un partid care era la la un procent în preferintele electorale si am ajuns sa fim la opt procente. Speram ca alegerile locale vom trece peste pragul electoral.
Gazeta: Care credeti ca sunt sansele dumneavostra de a ocupa dupa alegeri postul de presedinte al CJ Cluj?
Alin Tise: Consider ca sunt unul dintre candidatii cu cele mai mari sanse de e accede în aceasta functie.
Marius Nicoara: Maxime.
Vasile Soporan: Consider ca sansele mele sunt foarte mari. Din momentul în care a fost anuntata candidatura mea am primit foarte multe mesaje de încurajare, de sustinere din partea cetatenilor judetului, a mai multor asociatii profesionale, a ONG-urilor, a colegilor cu care am lucrat de-a lungul timpului, a militantilor si sustinatorilor PSD, dar si din partea sustinatorilor celorlalte formatiuni politice. Toate acestea si aprecierile pozitive facute la adresa activitatilor desfasurate ma determina sa am convingerea ca voi obtine la 1 iunie 2008 cele mai multe voturi. Cred, de altfel, si într-o reparatie a jocurilor de culise facute în 2004. Din acest motiv am sustinut realizarea votului uninominal, chiar în varianta obtinerii majoritatii în doua tururi de scrutin, într-o varianta asemanatoare alegerii primarului.
Mate Andras: Sansele mele sunt exact aceleasi ca si ale contracandidatilor mei. Spun asta în ciuda faptului ca reprezint o comunitate minoritara, ceea ce la prima vedere îmi confera pozitia candidatului cu sansa a doua. Tin însa la comunicarea unui mesaj pozitiv, având la baza obiectivul meu principal: de a face cunoscuta în rândul alegatorilor imaginea unui om politic credibil.
Pompiliu Manea: Nu poti sa zici hop, pâna nu sari gardul. Sper ca voi fi printre primii care vom ajunge la liman. Nu va fi numai unul singur, vor mai fi vicepresedinti, o întrega echipa care va ajuta la dezvoltarea judetului.
Gazeta: Cum vedeti dezvoltarea zonei metropolitane clujene?
Alin Tise: Zona metropolitana este un proiect care este în plina derulare si care nu va putea fi oprit. Orice oras mare are o asemenea zona. În contextul dezvoltarii municipiului Cluj-Napoca, un astfel de proiect este inevitabil.
Marius Nicoara: Un proiect amplu care va deveni realitate de îndata ce executivul primariei Cluj-Napoca va întelege ca de unul singur nu-l poate duce la capat. Atunci se va asocia cu Consiliul Judetean Cluj si cu celelalte 11 comune care deja au agreat ideea si vom putea demara proiectele de dezvoltare la scara metropolitana, cu tot ceea ce presupune aceasta: dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, proiectarea unitara a planurilor de dezvoltare economica si toate cele pe care le implica existenta unei asemenea structuri.
Vasile Soporan: Dezvoltarea metropolitana devine o necesitate la nivelul judetului Cluj care trebuie realizata printr-o planificare teritoriala corespunzatoare, nu numai printr-o însumare a PUG-urilor localitatilor componente si realizarea ei trebuie sa se faca în baza unei strategii a interesului si încrederii mediului rural adiacent municipiului Cluj-Napoca. Strategia trebuie sa aiba la baza o dezvoltare economica si a infrastructurii bine gandita si bine gestionata. În acelasi timp pe lânga dezvoltarea zonei metropolitane trebuie gândita si în directia polilor de dezvoltare pe axele Cluj-Napoca-Gherla-Dej, Cluj-Napoca-Turda-Campia-Turzii, Cluj-Napoca-Huedin.
Mate Andras: Nu cred ca spun o noutate, afirmând ca este un proces ireversibil, care desigur are avantaje si dezavantaje deopotriva. Cert este însa: cresterea competitivitatii economice a localitatilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate este o necesitate pe care nu o putem nega. Este de fapt o alta dimensiune a prioritatilor mele prezentate deja, sunt un sustinator al acestui proiect cu mare atentie însa la dificultatea existenta la nivelul realizarii unei politici unitare.
Pompiliu Manea: Este normal ca fiecare tara din comunitatea europeana sa aiba orase cu asemenea zone metropolitane. În tarile vestice numai saracii traiesc în centrele oraselor pentru ca acolo este poluare, zgomot. Toti doresc sa se retraga înspre cartierele rezidentiale. Or, aceleasi lucru trebuie realizat si la Cluj.
Gazeta: Care este strategia dumneavoastra în ceea ce priveste dezvoltarea viitoare a judetului?
Marius Nicoara: Cititi raspunsul la prima dumneavoastra întrebare si adaugati încrederea pe care o am în colectivul de profesionisti pe care îl coordonez si în ratiunea colegilor mei consilierii judeteni, oameni care, sunt convins, vor întelege ca proiectul meu este unul viabil.
Vasile Soporan: Strategia propusa vizeaza atingerea la nivelul judetului Cluj a standardelor Uniunii Europene prin asigurarea unei dezvoltari durabile, bazata pe inovatie în toate aspectele socio-economice ale judetului. Progresul economic va fi vazut din doua perspective: ca un efect agregat al nivelului de competitivitate economica si sociala a actorilor din judet (indivizi, agenti economici, administratie, etc.) si ca derivat al competivitatii economice. În acest sens, se va actiona pentru a se optimiza activele si capitalul, de orice natura, pentru a se putea concura eficient pe pietele nationale si internationale, pentru a se putea asigura adoptarea la factorii de schimbare. Conform strategiei, planificarea teritoriului, dezvoltarea infrastructurii, educatia, parteneriatele public-privat vor urmari, ca obiectiv major, dezvoltarea economica, cresterea competivitatii, si, în primul rând, asigurarea conditiilor de valorificare a produsselor si serviciilor autohtone care înglobeaza o valoare ridicata. În aceasta maniera se vor asigura conditiile de participare a univesitatilor la proiecte majore de dezvoltare a judetului Cluj si la o participare activa, în context european, la realizarea obiectivelor stabilite de strategia de la Lisabona. Pe aceasta baza se vor asigura conditii de implicare mult mai active a autoritatii judetene în realizarea unor proiecte sociale importante cu realizarea unor parteneriate institutionale cu bisericile din judet (confesiunile religioase). În cadrul acestor proiecte se vor asigura conditii de realizare conditiilor standardului european cu privire la copii, persoanele în varsta si persoanele cu nevoi speciale.
Mate Andras: Sunt de parere ca judetul nostru cunoaste o panta ascendenta în ceea ce priveste dezvoltarea si în continuare strategia oricarui presedinte de consiliul judetean trebuie sa fie exploatarea avantajelor oferite de calitatea de membru UE al României si de avantajele socio-economice oferite de acest statut.
Pompiliu Manea: Strategia mea este sa cunostem realitatea în fiecare parte a judetului si împreuna cu oamenii nostril de acolo sa cunoastem nevoile stringent ale localitatii respective si sa începem sa le rezolvam step-by-step.
Gazeta: Care este strategia dumneavoastra în ceea ce priveste accesarea de fonduri europene pentru judetul Cluj?
Alin Tise: Unul din principalele mele obiective, în cazul în care voi ajunge presedinte al Consiliului Judetean Cluj, va fi finantarea cât mai multor proiecte din fonduri europene. Voi construe o echipa puternica, formata din specialisti în domeniul accesarii de fonduri europene, oameni cu care cauta sa obtinem fonduri europene pentru cât mai multe proiecte ce vizeaza dezvoltarea judetului.
Marius Nicoara: Nu e vorba despre nici o strategie secreta, am câstigat deja finantare pentru unul din proiectele depuse pe fondurile structurale, este primul proiect din tara care a primit finantare comunitara, asa ca am de gând sa merg în continuare pe mâna specialistilor pe care îi avem. Desigur, atunci când si daca va fi cazul, vom apela la consultanta oferita de terti. Dar nu cred ca va fi nevoie, dat fiind faptul ca de mai bine de un an de zile functionarii din aparatul propriu participa la stagii de formare la Bruxelles de unde se întorc cu un bagaj de cunostinte impresionant. În plus, asa cum stiti, avem un birou de reprezentare la Bruxelles care începe sa-si faca simtita prezenta în orasul pe care îl putem considera “capitala Europei”. Si mai am un atuu: relatiile de colaborare adminstrativa pe care le-am stabilit cu regiuni din Franta, Italia, Polonia si Ungaria, regiuni care ne sprijina în obtinerea de fonduri structurale fie prin consultanta, fie chiar prin cooptarea noastra ca parteneri în proiecte transfrotaliere, mult agreate de Comisia Europeana.
Vasile Soporan: Fondurile Structurale si de Coeziune, care au caracter nerambursabil, reprezinta o oportunitate extraordinara pentru ca Primariile si Consiliile Locale din judetul Cluj sa-si completeze resursele financiare, astfel încat sa poata pune în aplicare propriile proiecte angajate prin Strategia de Dezvoltare. Principalele domenii care trebuie avute în vedere în ciclul financiar 2007-2013 în Judetul Cluj sunt: dotarile în infrastructura, calitatea mediului si a aerului, somajul si aptitudinile fortei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare, marimea si diversitatea mediului de afaceri, utilizarea noilor tehnologii. În urma unei analize detaliate, am sesizat ca judetul Cluj este eligibil pentru proiecte prin care s-ar putea obtine fonduri nerambursabile pentru : valorizarea potentialului de tehnologie a informatiilor si comunicatiilor si aplicarea acestuia în sectorul public ; cresterea eficientei energetice; sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-poli urbani de crestere. Îmbunatatirea infrastructurii de transport regional si local; îmbunatatirea infrastructurii sociale; consolidarea mediului de afaceri regional si local; dezvoltarea durabila si promovarea turismului, corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii; cresterea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor; promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca; promovarea incluziunii sociale; îmbunatatiri ale structurii si procesului managementului ciclului de politici publice; îmbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare; extinderea si modernizare sistemelor de apa si apa uzata; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate; reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de înclazire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetic. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc.
Mate Andras: Sunt de parere ca oportunitatile oferite prin aderarea României la UE nu sunt destul de cunoscute pe plan local, motiv pentru care consider ca fiind vitala: raspândirea informatiilor cu privire la programele operationale, sprijinirea autoritatilor administrative locale în elaborarea si punerea în aplicare a Planurilor Strategice de Dezvoltare Regionala, Microregionala si Locala, elaborarea proiectelor integrate eligibile în vederea accesarii fondurilor structurale.
Pompiliu Manea: Grija mea este sa gasim niste oameni care sa poata sa faca proiecte eligibile. Trebuie sa gasim, daca nu sa formam oameni care sa fie în stare sa faca proiecte leigibile. Acesta este marele nostru neajuns .
Gazeta: Cum va arata Clujul dupa patru ani sub conducerea dumneavoastra? Punctati va rog principalele dumneavoastra cinci obiective în cazul în care veti prelua sefia Consiliului Judetean.
Alin Tise: Împreuna cu Emil Boc – primar si presedinte PD-L – alcatuim o echipa performanta, capabila sa dezvolte judetul nostru pe mai departe, urmând exemplul municipiului Cluj Napoca. Împreuna vom munci pentru a construi un viitor bazat pe siguranta si pe normalitate. Împreuna cu primarul municipiului Cluj-Napoca îmi asum un proiect comun de dezvoltare a judetului si a localitatii în care traim.
Marius Nicoara: Cu riscul de a ma repeta, voi spune ca eu conduc judetul de patru ani. Cum arata judetul dupa patru ani puteti vedea si singuri. Principalele obiective pentru viitorul meu mandat le vedeti mai sus.
Vasile Soporan: Clujul se va apropia de standardele Uniunii Europene sub aspectul calitatii serviciilor publice, dezvoltarii economice si valorificarii resurselor, printr-o buna planificare teritoriala si a consolidarii infrastructurii pentru zona metropolitana Cluj si a polilor de dezvoltare Turda, Campia Turzii pentru microregiunea Aries, Dej, Gherla pentru microregiunea Somes si Huedin pentru microregiunea Muntilor Apuseni. Principalele cinci obiective vizeaza: Asigurarea dezvoltarii durabile care va reabilita activitatile productive din judet, cu realizarea unor marci care sa se impuna pe piata nationala si europeana. Realizarea veniturilor salariatilor la nivelul celor din Uniunea Europeana. Consolidarea pozitiei de lider national si regional european in domeniileserviciilor educationale, medicale, bancare, a activitatilor de inovare tehnologica , a realizarii produselor informatice prin atragerea universitatilor clujene in programele majore de dezvoltare a judetului. Asigurarea pe baze moderne a planificarii teritoriale si realizarea intr-un ritm mult mai sustinut decat cel realizat in momentul de fat6a a lucrarilor mari de infrastructura (Autostrada Transilvania, centurile de ocolire la nivelul municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Dej, modernizarea Aeroportului International Cluj-Napoca, imbunatatirea calitatii si starii drumurilor judetene, dezvoltarea infrastructurii parcurilor industriale si specializarea acestora, infrastructura de protectia mediului. Eficientizarea administratiei judetene in contextul sustinerii actiunilor de descentralizare si de aparitie a unei noi pozitii in structura administrativa, aceea de Presedinte ales prin vot uninominal si incarcat cu atributii executive apropiate de cele ale primarului. Practic, va trebui asigurata o noua constructie atat la nivel legislativ, cat si la nivelul practicii asigurarii noilor proceduri.
Mate Andras: Va fi o regiune în care cetatenii se vor simti într-adevar ca acasa. Principalele mele obiective sunt: promovarea absorbtiei fondurilor structurale, care va conduce la dezvoltarea infrastructurala, repatrierea cetatenilor români plecati în strainatate prin înfiintarea unor locuri de munca atractive si bine platite, atragerea si mentinerea specialistilor autohtoni.
Pompiliu Manea: Vreau în principal dezvoltarea sanatatii si în principal medicina preventiva. Vreau ca pamântul agricol din judetul nostru sa fie muncit. Trebuie sa dezvoltam un sistem eficient în agricultura. Un alt proiect pe care mi-l propun este aducerea de tehnologi noi, de investitori puternici pentru ca acestia sa produca în judetul nostru.
Gazeta: Faceti o scurta prezentare a administratiei judetene în perioada 2004-2008.
Alin Tise: Va trebui sa-i întrebati pe clujeni. Votul lor din 1 iunie va raspunde acestei întrebari.
Marius Nicoara: Am pus Clujul pe harta României, Europei, a lumii chiar. Despre Cluj se vorbeste acum în toate marile capitale ale lumii, judetul nostru fiind considerat de o revista britanica ca fiind zona cu cel mai mare potential de dezvoltare lume. Dupa patru ani avem drumuri mai bune, ulite pietruite, scoli moderne si în spatiul rural, camine culturale si viata culturala renascuta, spitale mai moderne, azile în care bunicii nostri pot trai o batrânete decenta, alimentare cu apa în cea mai vitregita zona a judetului din acest punct de vedere, Câmpia Transilvana, biserici noi sau renovate.
Vasile Soporan: Apreciez faptul ca a existat o continuare a proiectelor concepute si asigurate financiar în perioada 2001-2004 cu toate ca inconsecventa administratorilor judeteni si a guvernentilor a determinat o diminuare a eficientei aplicarii acestora. Ca exemplificare, ma gandesc la faptul ca Centrul de Marketing Apahida nu functioneaza la nivelul conceptiei initiale, aceea de a deservi cu prioritate producatorii agricoli din judet. Din aceasta cauza Centrul functioneaza ca si intermediar pentru produsele din Turcia, Italia, Polonia, Ungaria, etc. iar în marile lanturi comercializam produsele altora. De asemenea, parcurile industriale realizate au fost mai putin deschise producatorilor si partenerilor autohtoni. Prezenta investitiilor straine atrase în judet nu a fost corelata cu interesele producatorilor locali, existând în momentul de fata, o forma latenta a unui conflict de interese care afecteaza dezvoltarea durabila. Practic, conform datelor statistice, numarul locurilor de munca nu a crescut, iar veniturile salarii medii au ramas la aceleasi valori. Administratia judeteana a fost incapabila sa atraga în proiectele majore universitatile clujene, apelând de cele mai multe ori la consultanta din strainatate sau din alta parte, si la o relatie formala cu acestea. Gândirea alocarilor financiare nu s-a facut pe baza unor prioritati si prin asigurarea unei transparente de utilizare a banului public. Prin aceasta maniera criteriul politic a fost esential si s-au asigurat conditii de navetism politic. Grupurile de interese au influentat, împotriva obiectivelor si intereselor judetului Cluj, deciziile si orientarile Consiliului Judetean si relatiile acestuia, prin intermediul presedintelui Consiliului Judetean, cu autoritatile locale, si în primul rând cu Primaria municipiului Cluj-Napoca si Consiliul Local. Practic ruptura de la nivelul Aliantei DA a afectat functionarea administratiei la nivelul judetului.
Mate Andras: Asemenea informatii sunt publice si nu doresc sa ma supun riscului de a repeta tot ce este cunoscut despre aceasta structura. Ar fi incorect sa fiu eu cel care prezinta si beneficiaza în urma realizarilor colegilor mei în functie.
Pompiliu Manea: Ce ma doare la partidele politice este ca în loc sa arate ce doresc sa faca, ei arata cu degetul la erorile celorlate partide. Nu vreau sa critic ca s-a facut ceva prost. Judetul se dezvolta, asta observam. Totusi, sunt si lucrui mai putin bune. As putea sa critic contractile cu Nokia si cu Emerson. Investitiile sunt bune, dar problema este când vine vorba de transparenta contractelor si faptul ca s-au facut anumite speculatii cu terenuri, de catre persoane care nu trebuia sa faca acest lucru. Administratia aceasta a avut si parti bune, dar si destule parti rele.
Augustin Stanciu
