CALEA SPERANTEI –
GOGU CONSTANTINESCU
Între apa si cer se afla pamantul peste care amintirile arunca umbre lungi care ne urmaresc pe cararea unde ne cautam lumea gandurilor sau a visului.
La începutul veacului trecut, dorind o astfel de lume, un tanar care se numea George "Gogu" Constantinescu pleaca spre Anglia, nemultumit de faptul ca nu poate obtine o catedra universitara la Bucuresti.
El provenea dintr-o familie de intelectuali, tatal – profesor de matematica (studii la Bucuresti si Sorbona), a fost directorul Scolii superioare din Craiova si autor al unui manual de trigonometrie. Mama sa, de origine alsaciana, avea o educatie muzicala deosebita iar tatal ei a fost inginer.
Tanarul Constantinescu a urmat scoala primara Obedeanu din Craiova si tot acolo îl regasim, dupa 1892, ca elev al Scolii Superioare. În anii liceului s-a remarcat prin spirit inventiv, dar si ca pianist de acompaniament al corului scolii unde canta si Nicolae Titulescu.
Dupa bacalaureatul sustinut în 1899, Constantinescu devine student la Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti, pe care o încheie cu brio, ca sef de promotie, cu o lucrare în care realizeaza calculul si proiectarea unui pod din beton armat într-o maniera originala ce scoate în evidenta avantajele noilor tehnologii si materiale ale timpului sau.
Desi valoarea sa era recunoscuta, Constantinescu nu reuseste sa obtina un post de inginer la Bucuresti, dar la insistentele fostului sau profesor Elie Radu, este angajat la Ministerul Lucrarilor Publice iar apoi (1906-1908) devine asistentul sau la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, unde aprofundeaza si problematica constructiilor din beton armat, avand realizari practice remarcabile la acea data.
Dar, nemultumit de lipsa de sustinere, Gogu Constantinescu pleaca în 1910 în Anglia iar în 1913 în America pentru a-si sustine solutiile unor inventii depuse la Oficul American de brevete, ocazie cu care îl cunoaste pe Thomas Edison.
Se prezinta la un concurs pen¬tru ocuparea postului de director tehnic la British Aerospace, la Bristol unde devine cel mai tanar director al companiei engleze, fiind si castigatorul Concursului de arma¬ment organizat de Amiralitatea britanica. Inventeaza celebrul sistem de tir sincron printre paletele elicei de avion cu care au fost echipate peste 40.000 de avioane britanice în primul razboi mondial, inventand si celebrul convertor de cuplu (convertorul sonic automat) ce înlocuieste cutia de viteze la automobile, facand ca automobilul sau de acum 75 de ani sa consume numai 2 litri de benzina la 100 km, cu 4 persoane la bord, la o viteza de 60 km/h, pentru un vehicul de 500 cmc.
Este interesant de remarcat ca în perioadele de beligeranta globala, Gogu Constantinescu a fost numit consilier al Amiralitatii Britanice (1914-1918 si 1940-1945).
Dar meritul sau mondial îl constituie fondarea unei noi sti¬inte, sonicitatea, chiar daca inspiratia apartine unei banale întamplari regizate prin destin. Astfel, tanarul director de la British Aerospace era invitat la receptii în lumea buna, unde promitatoarele domnisoare atrageau atentia multor celebritati. La o astfel de serata, celebrul Enrico Carusso, dorind sa retina atentia unei femei frumoase, aseza o cupa de sampanie pe un pian, iar atunci cand ajungea la o fraza muzicala cu note grave, vibratia transmisa spargea paharul. Întamplarea l-a facut pe Gogu Constantinescu sa înteleaga modul de transmisie a energiei, revolutionand stiinta prin teoria sonicitatii.
Poate ca atunci Constantinescu si-a amintit ca la varsta de 17 ani a studiat armonia muzicala si a încercat sa formuleze o teorie a acordurilor muzicale…
La baza noului concept stiintific se aflau fenomene de compresibilitate a lichidelor si propagare a undelor elastice, dar trebuie amintit ca prima instalatie sonica realizata de savant dateaza din 1912, ocazie cu care a stabilit o serie de analogii între fenomenele electrice si sonice.
Noua stiinta a luat nastere în 1918, o data cu tiparirea lucrarii „Theory of Sonics. A Treatise on Transmission of Power by Vibrations" („Teoria Sonicitatii. Un tratat asupra transmiterii puterii prin vibratii"), aparuta în Anglia, dupa sase ani de munca febrila, dublata de geniu tehnic. Aplicabilitatea ei în practica a fost demonstrata ulterior, cînd nonconformistul inventator a uimit comunitatea stiintifica internationala prezentînd la Paris, în 1925, prima locomotiva actionata de un convertizor sonic, apoi, în 1926, primul automobil sonic, la care convertizorul înlocuia cutia de viteze, ambreiajul si diferentialul.
Printre alte lucrari remarcabile elaborate de savant în acest nou domeniu se numara: Sonicitatea (1919), Stiinta sonica (1921), Les ondes soniques. Leurs diverses applications mécaniques (1927), Sonics (1959) etc.
In acest domeniu, inginerului Gogu Constantinescu i s-au brevetat peste 120 de inventii. Sirul masinilor si dispozitivelor sonice proiectate si realizate de el pare a fi interminabil: generatoare, motoare, transforma¬toare, pompe, ciocane, perforatoare, convertizoare electrocasnice si sono-electrice, instalatii pentru turnatorie, pentru prospectiuni, locatie, prepararea emulsiilor, precum si pentru folosirea curentului sonic în medicina. A inventat injectoarele Diesel, la care ridicarea acului injectorului este comandata de un tren de unde sonice generate în combustibilul ce urmea¬za sa fie injectat. Nu trebuie omis nici convertorul de cuplu, un dispozitiv stereomecanic care realizeaza adaptarea cuplului constant al motoarelor de antrenare la cuplul variabil al sistemului antrenat, care a fost folosit la locomotivele si motoarele Malaxa si care, ulterior, a servit drept model pentru realizarea cuplei hidromatice.
A disparut dintre noi în ziua de 12 decem¬brie 1965, la vîrsta de optzeci si patru de ani. El a fost imortalizat alaturi de Einstein, Edison, Marie Curie, Marconi, Graham Bell etc, într-o fotografie celebra publicata de revista londoneza The Graphic, în ziua de 16 ianuarie 1926, care nu a facut decît sa-i confirme recunoastera internationala.
Oricum, nu putem deosebi între ceea ce a ales destinul si ceea ce am ales noi. A spune: n-am fost de vina, destinul e vino¬vat, nu ne face mai putin vinovati, ci mai putin liberi. Destinul este un fel de prapastie în care cadem numai daca privim prea mult în ea. El ne apare uneori ca numele pe care-l poarta o cauza necunoscuta, iar daca fericirea nu e singura, nimic nu ne împiedica s-o dorim. Dar nu toate esecurile sunt la fel. Unele sunt penibile, iar altele se transforma în mit…
Datorita importantei lor, inventiile lui Constantinescu au fost pastrate sub cel mai tainic secret, fapt care i-a produs multe deceptii. Au fost savanti care s-au judecat cu el pentru paternitatea unor idei, uneori în disputa intervenind guvernele. Este celebru cazul avionului sau, doborat pe teritoriul Frantei si descoperit de un aviator pe nume Roland Garros, care apoi a depus un brevet de inventie referitor la sistemul de tragere prin palele elicei. Asa se face ca Franta a sustinut 60 de ani priori¬tatea lui Roland Garros, iar în memoria acestuia au fost botezate terenurile de tenis de langa Paris. Dar acesta este numai un caz dintre numeroasele inventii ale lui Constantinescu care n-au fost facute publice nici acum. Oricum, la Bristol exista o statuie a sa…
Vazand-o, am acceptat aproape incredibilul: ca, dincolo de nevrozele si superstitiile lui pozitiviste, secolul nostru ascunde un suflet romantic, iar leganat de aceasta iluzie, pot sa ma minunez de inocenta cu care unii si-au judecat semenii, altadata…
Savantul s-a bucurat de apreciere atat în tara cat si în strainatate fiind membru de onoare al Societatii Inginerilor Civili din Londra, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Bucuresti, membru al Academiei Romane, iar o grupa din clasificarea internationala a brevetelor poarta numele sau.
Marile idei ale lui Constantinescu au fost utilizate stralucit de un exceptional inventator, inginerul George Basgan, care pune în aplicare forajul sonic prin brevetele sale din 1934 si 1937, ce aduce profituri fabuloase în exploatarea la mare adancime a petrolului din delta fluviului Mississippi. Starea de beligeranta intervenita în 1941 între SUA si Romania a condus la sechestrarea bunurilor romanesti aflate pe teritoriul ameri¬can, iar un custode urmarea sa prezinte socoteala veniturilor obtinute la finele ostilitatii. Dar, la aceasta socoteala a fost uitat G. Basgan, privand inventatorul si statul roman de venituri considerabile si nici pana acum situatia nu a fost rezolvata, iar posibila imensa avere a inventatorului a generat înfiintarea unei Asociatii pentru recuperarea ei din care fac parte sute de rude ale acestuia, ce se reunesc în marea sala a Casei de Cul¬tura din Brasov, în zilele noastre.
Istoria ne-a invatat de atatea ori ce înseamna jocul hazardu¬lui si al necesitatii în marile bifurcari ale sale. Dar tot istoria ne spune ca daca cineva vrea sa ne învete un adevar, trebuie sa ne duca pana acolo unde putem sa-l descoperim singuri…
De multe ori abandonam lucrurile începute, fiindca arcul or¬goliului s-a încordat prea tare pentru a pastra masura obisnuita, pentru a mai avea rabdarea de a le duce pana la capat. Apoi, dupa un timp, regretam si întelegem ca politica nu sta în cuvin¬te, ci în fapte si daca nu putem cuceri binele ne afundam cu to¬tul în rau. Atunci, daca nu obtinem nimic, vrem totul si negasind calea sperantei, cautam în sens invers…
Radu Munteanu
Din patrimoniul creativitatii romanesti – carte în curs de aparitie
