Gazeta de Cluj continuă să vă prezinte monumentele, simbolurile şi edificiile cele mai importante ale Clujului, care, deşi ascund adevărata istorie a oraşului, sunt lăsate în paragină de autorităţile locale. Un număr mare de clădiri-monument, cu o puternică însemnătate istorică, o serie de locaţii, a căror exploatare turistică ar putea influenţa aportul de vizitatori în zonă nu sunt printre priorităţile autorităţilor locale. Deşi reprezentanţii oficialităţilor recunosc că au intenţia să finanţeze aceste obiective şi le recunosc importanţa într-un potenţial circuit turistic al Clujului, restaurarea respectivelor obiecte nu primeşte finanţare din nicio direcţie. Repunerea într-o lumină favorabilă a acestor monumente şi restaurarea lor ar influenţa într-un mod pozitiv interesul turiştilor faţă de Cluj-Napoca. Gazeta de Cluj continuă, şi în această săptămână, campania de sensibilizare a opiniei publice cu privire la simbolurile Clujului care sunt lăsate în paragină. În această săptămână, propunem să vă îndreptaţi atenţia către Palatul Banffy din Cluj-Napoca, imobil care găzduieşte în momentul de faţă Muzeul de Artă. Deşi planurile pentru restaurarea Palatului Banffy sunt stabilite din 2007, iar dacă acestea ar fi puse în practică, Muzeul de Artă şi-ar putea spori veniturile pentru a-şi extinde programul de activităţi, procesele de retrocedare nu permit începerea restaurării.
Istoria Palatului Banffy din Cluj-Napoca începe în 1774, când contele Gheorghe Banffy i-a comandat arhitectului german Johann Eberhard Blaumann ridicarea imobilului. 11 ani mai târziu, familia Banffy putea să se mândrească cu un castel baroc în adevăratul sens al cuvântului. În momentul de faţă, în incinta Palatului Banffy îşi are sediul Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Deşi puţini clujeni ştiu de existenţa Palatului Banffy şi a Muzeului de Artă, în incinta acestei clădiri istorice sunt “adăpostite” opere selective ale celor mai consacraţi artişti români: Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Thedor Pallady. Totuşi, din păcate, starea actuală a palatului nu este demnă de a găzdui operele acestor mari artişti. Imobilul este într-o stare avansată de degradare şi necesită reparaţii urgente. “Restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului Banffy trebuie făcută urgent, ea trebuia începută deja. În ceea ce priveşte costurile, în urmă cu doi ani, le estimam la 10 milioane de euro, însă acum puteţi să vă gândiţi că au crescut preţurile, de la materialele necesare la salariile oamenilor care s-ar implica în acest proiect ”, a declarat Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă. Mai interesant este că muzeul putea obţine aceste fonduri de la Uniunea Europeană pe baza unui proiect pe fonduri nerambursabile. Singurul impediment pentru accesarea acestor fonduri a fost situaţia juridică a clădirii, în momentul de faţă pe rolul instanţelor fiind mai multe procese de retrocedare. Între 2005 şi 2007 s-a elaborate planul de reabilitare a Palatului Banffy. Totul era pregătit pentru depunerea proiectului de restaurare la Uniunea Europeană, însă situaţia juridică a imobilului nu a permis acest lucru. Ghinionul face ca aceste fonduri să nu mai fie disponibile în momentul de faţă. “Deocamdată, demersurile pe care le-am făcut pentru reabilitarea muzeului sunt blocate. Vom putea încerca să restaurăm şi să refuncţionalizăm cădirea de-abia după ce se clarifică şi partea juridică. Proiectul a început în 2005, iar în 2007 era deja gata. Anul trecut s-a încercat atragerea de fonduri structurale, însă a fost problema retrocedărilor. Liniile acelea s-au închis în 2008”, a explicat Stegerean.
Sală de 300 de locuri sub Palatul Banffy
Vechile pivniţe ale Palatului Banffy, care erau utilizate drept spaţii de depozitare, pot fi folosite în mai multe direcţii: de la sală tip auditorium, la concerte, proiecţii de filme, conferinţe sau ar putea fi închiriate pentru a aduce venituri suplimentare Muzeului de Artă. Oficialii muzeului ar putea folosi fondurile obţinute pentru a ridica “ştacheta” evenimenelor şi vernisajelor organizate. Reabilitarea subsolului este una dintre priorităţile în procesul de reabilitare a întregului imobil deoarece acestea ar aduce banii necesari pentru continuarea lucrărilor sau pentru diversele evenimente şi expoziţii care ar urma să fie organizate de Muzeul de Artă. “Trebuie să punem în valoare subsolul de la aripa vestică a clădirii şi vom construi sub curtea interioară o sală de 300 de locuri de tip auditorium. Aceste spaţii sunt aducătoare de venituri. Gândiţi-vă ce ar putea însemna pentru bugetul muzeului dacă în acel spaţiu s-ar putea organiza concerte, proiecţii de filme sau conferinţe. Mai mult, dorim să realizăm şi spaţii cu un eufemism de recreere. Asta înseamnă restaurant, cafenea, lucruri care se întâlnesc în orice muzeu din occident. Aceste lucruri aduc bani către Muzeul de Artă”, a susţinut directorul muzeului.
Tencuiala pică, ferestrele putrezesc
Palatul Banffy are nevoie şi de lucrări de cosmetizare, de la faţadă până la statui, de la burlane până la tencuială. „În momentul de faţă, ne confruntăm cu probleme la acoperiş, trebuie să facem reparaţii la sistemul de preluare a apei fluviale: la burlane, la jgheaburi. Aceste reparaţii trebuie să le realizăm imediat”, a explicat Stegerean. Deşi balconul din faţă al Muzeului de Artă a fost refăcut recent, faţada nu a beneficiat de acelaşi tratament. Astfel, se poate observa un contrast între cele două elemente. „La faţadă sunt foarte multe probleme. Se vede prin constrast balconul care este deja restaurat. Sunt statuile de pe fronton, de pe acoperiş, care au nevoie de restaurare. Acestea reprezintă personaje mitologice: Marte, Artemis, Diana, Perseu, Zeus, Apollo”, a declarat Stegerean. O altă problemă importantă este că tocurile anumitor ferestre încep să putrezească, iar unele au chiar bucăţi desprinse. „Lemnăria unor ferestre trebuie refăcută deoarece sunt putrede, iar unele bucăţi sunt chiar desprinse”, a menţionat directorul Muzeului de Artă. Mai departe, tencuiala din unele părţi ale Palatului Banffy a căzut în diverse locuri, iar aceasta trebuie recondiţionată. De asemenea, ar trebui instalat şi sistemul împotriva porumbeilor, micile zburătoare contribuind la deteriorarea Palatului.
Tiberiu Hrihorciuc
