Camatar de Cluj bagat in imobiliare

O clujeanca spune ca a fost inselata astfel incat, pentru un imprumut de 3.000 de lei, femeia spune ca este in pericol de a-si pierde casa. Virginia Popoinete il acuza de camatarie Gavril Chender si chiar daca faptele reclamate de Popoinete s-au petrecut in 2007, procurorii abia acum l-au trimis in judecata pe cel acuzat de camatarie. De asemenea, numele celor doi apare in diferite procese cu miza imobiliare sau de nerespectarea unor prevederi contractuale.

Clujeanca Virginia Popoinete spune ca dupa ce s-a imprumutat de la un camatar este in pericol de a-si pierde casa, chiar daca suma luata a fost de 3.000 de lei. “In 2007 aveam nevoie de suma de 3.000 de lei pentru a-mi intabula un teren in litigiu. In ziarul Piata am gasit un anunt care spunea ca cineva acorda imprumut orice suma cu garantii minime. Am sunat si am stabilit o intalnire cu cel care a raspuns la telefon. Persoana respectiva mi-a spus ca pentru suma respectiva trebuie sa garantez cu terenul si casa pe care vroiam sa mi le intabulez. Pentru ca eu deja incepusem deja procedura si puteam pierde aproximativ 3.000 de lei, taxa de timbru, expertiza judiciara, etc, fara sa ma gandesc ca as putea fi inselata, am semnat conventia respectiva de imprumut. Atunci cand am semnat conventia, l-am intrebat pe Gavril Chender (cel de la care a imprumutat banii, n.r.)de ce scrie antecontract de vanzare-cumparare si nu contract de imprumut. Acesta mi-a spus sa nu-mi fac griji ca suntem oameni seriosi si trebuie contractul sa aiba valabilitate. Pe deasupra, contractul era redactat de un avocat si-n mintea mea aveam convingerea ca sunt protejata, plus ca scris antecontract de vanzare cumparare, si nu contract de vanzare cumparare, asa ca m-am gandit ca la momentul cand ii voi inapoia banii actul se va desfiinta. Pentru ca in ziua cand am luat banii nu am fost libera de la lucru, Chender a venit la pizzeria unde eram angajata. Acolo am primit banii si am semnat si actul. Eu am primit 3.000 de lei, dar in act scria ca am luat 100.000 de lei, numai ca asta am vazut ulterior”, spune Popoinete. Gavril Chender nu a putut fi contactat de reporterii Gazeta de Cluj pentru ca, potrivit celor care il cunosc, isi schimba numarul de telefon extrem de des si, momentan nimeni nu il cunoaste.

Caz similar

Acesta nu este singurul proces in care este implicat clujeanul Gavril Chender. Un caz aproape similar il reclama Maria Buciu, care si ea l-a dat in judecata pe Chender.
Conform unui alt proces, un caz similar i s-a intamplat si lui Maria Buciu dupa ce l-a cunoscut pe Chender. Ea spune ca a fost convinsa sa semneze un contract de vanzare-cumparare pentru un imprumut de 1.000 de euro. Contractul a fost semnat la scara blocului si, intr-un final, femeia l-a dat in judecata pe Chender. Insa, in septembrie 2006, judecatorul Monica Lazar de la Judecatoria Cluj Napoca, i-a dat castig de cauza lui Chender.
Insa, Virginia Popoinete se pare ca a avut noroc. In urma plangerilor ei, politistii de la Biroul de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Municipiului Cluj Napoca au inceput urmarirea penala pe numele lui Chender.
“La aceasta unitate de politie este inregistrata plangerea penala depusa de Popoinete Vergina impotriva numitului Chender Gavril pentru savarsirea infractiunii de inselaciune fapta prevazuta si pedepsita de art 215 Codul Penal, dosar in care la data de 18.04.2011 a fost inceputa urmarirea penala fata de invinuitul Chender Gavril”, arata o adresa eliberata de Politia Municipala Cluj Napoca.

Legea anti camatarie

Dupa ce pe data de 15 noiembrie 2011, Traian Basescu a promulgat Legea anti-camatariei (Legea 216/2011), un proiect al deputatului clujean Mircia Giurgiu, persoanele fizice care acorda imprumuturi cu dobanzi uriase sunt pasibile de inchisoare. Potrivit reglementarilor, activitatea de camatarie se pedepseste cu inchisoarea intre 6 luni si 5 ani, iar banii obtinuti din aceasta infractiune vor fi confiscati. Initial, propunerea legislativa privind activitatea de camatarie a fost respinsa de Senat, dar dupa ce deputatii de la Comisia juridica au adus o serie de amendamente  propunerii legislative, ea a fost votata. Camata a fost definita ca fiind dobanda pe care o ia camatarul pentru sumele date cu imprumut, camatar fiind persoana fizica care da imprumuturi banesti in schimbul unei camete. De asemenea, pentru punerea in acord cu dispozitiile art. 351 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, deputatii au propus ca “darea de bani cu dobanda, ca indeletnicire, de catre o persoana neautorizata, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani”.

Lotul camatarilor din Dej a primit condamnare

Un caz care a starnit valuri este cel al unui lot de camatari din Dej arestati in primavara anului 2009. Cei acuzati sunt suspectati ca ii obligau pe cei care luau bani imprumut de la camatari sa plateasca dobanzi in mod ilegal, sa-si vanda diverse bunuri personale sau ale firmei ori sa incheie contracte fictive pe aceste bunuri. Tiberiu Boncsina (40 de ani), Costel Gaciu (37 de ani), Felician Farcas (36), Ovidiu Adrian Stupar (34 de ani) si Marius Mates (33 de ani). La inceputul acestui an ei au primit pedepse cu inchisoarea. Cea mai mare pedeapsa a primit-o Tiberiu Boncsina, 7,6 ani de inchisoare cu executare pentru santaj in forma continuata si confiscarea a 8.766 de lei si 15.100 euro. In plus, magistratii Tribunalului Cluj l-au obligat sa plateasca daune materiale in valoare de 99.160 de lei firmei Procad Constructii SRL, care s-a constituit in proces ca parte civila. Felician Farcas a 6,9 ani de inchisoare, tot pentru santaj, i s-au confiscat 6.466 de lei, un lant de aur si o masina BMW si a fost obligat sa plateasca daune morale de 56.800 de lei si 450 de euro catre un dejean. Costel Gaciu a primit o pedeapsa de 4,6 ani si a fost obligat la plata de daune materiale de 7.856 de lei. Ovidiu Adrian Stupar a fost condamnat la 3,9 ani inchisoare cu suspendare si i s-a confiscat suma de 12.966 de lei. Marius Mates a primit 2 ani de inchisoare cu suspendare si a fost obligat la plata unor daune morale in valoare de 4.970 de lei. Sentinta data de instanta poate fi atacata cu recurs.

Nutu Camataru – “haiduc” camatar
Cel mai cunoscut caz de camatarie din Romania este cel in care Nutu Camataru, un cunoscut interlop din Bucuresti a fost condamnat. Nutu Camataru a fost condamnat definitiv de instanta suprema, la inceputul lunii martie 2007, la doi ani si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului, fiind achitat intr-un caz amplu de crima organizata in care fratele sau a fost condamnat de instanta suprema la 13 ani de detentie.
Pe de alta parte, intr-un alt caz, Tribunalul Bucuresti i-a condamnat, in februarie 2009, pe fratii Sile si Nutu Camataru la 15 si, respectiv, 13 ani de inchisoare pentru infractiuni cu violenta, proxenetism, camatarie si trafic de persoane. Cu toate acestea, in 2010 el a fost eliberat din inchisoare, de unde a plecat calare pe un cal.

Stefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.