În 2013, când clujeanul Mircea Pop era şeful CNADNR, compania a încheiat o înţelegere amiabilă cu un consorţiu format din compania italiană Tirrena Scavi şi Garboli Conicos SpA, acelaşi consorţiu care s-a ocupat la Cluj Napoca de reabilitarea a 288 de artere rutiere. Potrivit unui raport făcut de casa de avocatură Raţiu&Raţiu, conducerea CNADNR a acceptat să plătească fără nici o problemă aproximativ 25 de milioane de euro, cu titlu de daune, pentru lucrările pe care italienii le-au executat pe un sector de drum din DN 6.
În 2013, potrivit unui raport cerut de CNADNR şi executat de casa de avocatură Raţiu&Raţiu, Compania de Drumuri, condusă la vremea de respectivă de Mircea Pop împreună cu Ionuţ Maşala – actual director general adjunct economic şi financiar, Andrei Filipescu – actual director juridic, Victor Dan Andronic – fost director general – adjunct investiţii şi Daniela Vovec – fost director drumuri naţionale, a acceptat să plătească daune în valoare de aproximativ 25 de milioane de euro drumarilor italieni de la Tirrena Scavi şi Garboli Conicos SpA. Italienii au făcut o serie de constatări prin care arătau că CNADNR nu s-a achitat de o serie de obligaţii contractuale, iar oficialii companiei au acceptat fără să clipească plata acestor daune (înţelegerea amiabilă nr.92/50846/25.07.2013, n.red).
Potrivit raportului făcut de casa de avocatură Raţiu&Raţiu, ”aspectele identificate în prezentul raport de analiză juridică se circumscriu infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, infracţiune prevăzută şi sancţionată de art. 248 raportat la art. 248-1 din Codul Penal. Dată fiind paguba materială înregistrată de CNADNR, în valoare de peste echivalentul în lei a 1.000.000 euro , competenţa de cercetare a săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice revine Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit dispoziţiilor art. 13 din O.U.G nr. 43/2002.”. Cu toate acestea, atunci DNA nu s-a autosesizat!
DNA a intrat pe fir
Cu toate acestea, potrivit informaţiilor judiciare, DNA a cerut în urmă cu câteva zile o serie de documente de la CNADNR. De asemenea, în mod cu totul atipic, în presa online au apărut o serie de informaţii potrivit cărora DNA ar fi cerut lămuriri în privinţa modului în care a fost încheiat contractul de asistenţă juridică între casa de avocatură Raţiu&Raţiu şi CNADNR. ”Aceste hârtii vin frecvent la CNADNR, DNA a cerut sute astfel de documente. Acum este vorba despre o hârtie primită săptămâna trecută şi ar avea legătură cu sesizările făcute în raportul Corpului de Control în noiembrie 2015. Posibil să fie şi sesizări făcute de grupul de iniţiativă condus de Alin Goga”, a precizat o sursă din transporturi, pentru news.ro. Unele documente cerute de DNA au legătură cu contractul de furnizare de instalaţii de cântărire pentru autovehicule folosite la punctele de trecere a frontiere, contract încheiat cu firma specializată pe astfel de echipamente Data Control, au explicat sursele respective. Alte verificări vizează un contract privind supervizarea construcţiei centurii oraşului Târgu Jiu şi un contract de servicii de consultanţă juridică încheiat de CNADNR cu casa de avocatură Raţiu&Raţiu. ”Totodată, DNA ar vrea să afle mai multe despre acordul cadru de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în probleme juridice cu care se confruntă CNADNR”, a afirmat una din sursele menţionate.
La începutul acestei luni, membri ai ”Iniţiativei pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR SA”, format din foşti şi actuali angajaţi al CNADNR, au lansat mai multe acuzaţii grave la adresa Companiei de Drumuri, legate de nepotism şi neprofesionalism în executarea lucrărilor.
Tirrena Scavi şi Mircea Pop prieteni vechi
Mircea Pop nu este străin de Tirrena Scavi, care a lucrat la centura Vâlcele Apahida. Construcţia acestui proiect a fost atribuit unui consorţiu, de asemenea abonat la contractele de drumuri pe bani publici, JV Pizzarotti & Tirrena Scavi şi Nemzetkozi Vegyepszer Zrt Groupe, însă din cauze care nu au fost concret stabilite, o porţiune din acest drum s-a surpat înainte de a fi dat în folosinţă. De asemenea, firma controlată prin interpuşi de Mircea Pop, DP Consult, a lucrat la studiul pentru execuţia acestui proiect. În timp ce era şef la CNADNR, Mircea Pop a atribuit o serie de contracte în valoare de aproximativ 12 milioane de euro firmei la care fusese acţionar. a semnat actul adiţional nr. 10/31.01.2013 având ca obiect „extinderea cu 29 luni a contractului de consultanţă pentru furnizarea serviciilor de proiectare şi supervizare a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Arad-Timişoara-Lugoj şi a Variantei de ocolire Arad”.
Actul adiţional respectiv viza suplimentarea activităţii personalului consultantului, precum şi suplimentarea valorii contractului cu suma de 1.956.182 euro fără TVA (de la 10.227.694 euro fără TVA la 12.183.876 euro fără TVA), în condiţiile în care SC DP Consult SA avea calitatea de sub-consultant pentru autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire Arad.
Mircea Pop a deţinut calitatea de acţionar majoritar al SC DP Consult SA, în perioada 25 martie 2011-14 iunie 2012, şi a obţinut în anul 2012 venituri din dividende de la această societate în valoare de 1.343.222 lei.
Conform ANI, deşi la data de 14 iunie 2012, Mircea Pop a cesionat acţiunile pe care le deţinea la SC DP Consult SA, în perioada deţinerii funcţiei de director general în cadrul CNADNR, acesta avea obligaţia de a nu participa la luarea unei decizii care să producă direct sau indirect un folos patrimonial pentru SC DP Consult SA.
Afacerile italienilor pe drumurile românilor: de la Cossa Nostra la serviciile de informaţii
Gazeta de Cluj a prezentat o serie de aspecte vizavi de compania Tirrena Scavi. În 2011, Tirrena Scavi a format cu Società Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A grupul de interes economic TIRRENA SCAVI CONDOTTE COSSI G.I.E., o asociere făcută special pentru accesarea fondurilor europene pentru infrastructura rutieră din România. Iniţial, Società Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A era deţinută de Biserica Catolică prin intermediul unei entităţi juridice intitulată Santa Sede şi a fost fondată în anul 1880. Ulterior, în 1970, societatea a fost cumpărată de bancherul italian Michele Sindona, un om de afaceri care avea relaţii vizibile cu Cosa Nostra şi cu familia Gambino din America. În 1986, Sindona a murit otrăvit cu cianură de potasiu în timp ce era la puşcărie. Până să moară, bancherul italian a apucat să vândă această afacere grupului IRI – Italstat înfiinţat de Guvernul Benito Mussolini. Până în 1997, Società Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A a fost administrată de Ministerul de Finanţe italian care a privatizat compania, acţiunile fiind cumpărate de Ferrocemento Costruzioni e Lavori Pubblici. În momentul de faţă firma face parte din Holding Ferfina. În conducerea acestei companii se regăsesc lideri politici italieni şi foşti şefi din cadrul Serviciilor de informaţii.
Şi Primăria Cluj Napoca este mâna largă cu italienii de la Tirrena Scavi
Potrivit ultimei şedinţe de consiliu local al administraţiei locale din Cluj Napoca, consilierii locali au aprobat plata unor despăgubiri către consorţiul format din Tirrena Scavi şi Garboli, care s-au ocupat de reabilitarea a 288 de străzi din municipiu. Chiar dacă majoritatea şoferilor ştiu că străzile au fost reabilitate de mântuială, din bugetul administraţiei locale se vor plăti cheltuieli de judecată şi despăgubiri lui Consortio Garboli Conicos SPA şi Tirrena Scavi SPA. În urma mai multor sentinţe şi după judecarea apelurilor, s-a decis că municipalitatea clujeană trebuie să plătească drept cheltuieli de judecată şi despăgubiri 208.604 lei. Cei de la Garboli Conicos au reclamat faptul că primăria nu a respectat partea sa de contract şi că i-a solicitat executarea unor lucrări de remediere la străzile pe care termenul de garanţie expirase.
Sebastian Albescu
